Da, există! România a ajuns la un deficit bugetar care se preconizează să nu se încadreze în 4,4% pentru anul 2023, un deficit bugetar ce pune în pericol accesarea fondurilor din PNRR, deși economia a crescut în fiecare an, ba mai mult, având cea mai mare creștere din spațiul european, dobânzile s-au stabilizat și au început chiar să scadă, cursul valutar era și este stabil, inflația, conform statisticii, scade. Și totuși, avem un deficit bugetar prea mare, astfel că la jumătatea anului s-a ajuns la un minus de aproximativ 40 miliarde de lei, cifră care se poate dubla până la sfârșitul anului. Cum s-a ajuns aici dacă toate premisele erau bune? Explicațiile sunt mai multe, și anume:
1. – pentru că creșterea PIB-ului se datorează consumului curent, iar consumul crește pe datorie, prin împrumuturi, care la rândul lor aduc alte cheltuieli, respectiv dobânzi din ce în ce mai mari;
2. – ponderea investițiilor în PIB este mică;
3. – an de an veniturile prognozate a se realiza au fost supraestimate, astfel că de fiecare dată, pentru a echilibra bugetul, s-a tăiat de la capitolul de investiții;
3. – cheltuielile bugetare au crescut într-un ritm mult mai mare decât veniturile;
4. – an de an deficitul bugetar a fost manipulat prin rostogolirea cheltuielilor, respectiv neplata facturilor, din ultima parte a anului curent, în anul următor;
5. – datele statistice, având în vedere ceea ce se întâmplă în piață, nu cred că sunt foarte exacte. De altfel, chiar calculul PIB nu este un calcul exact, datele utilizate depinzând de acuratețea anchetelor statistice, de datele declarate de participanții la aceste anchete etc.
La un articol din Curierul Național al domnului profesor Mircea Coșea intitulat ,,Merge și așa, dar până unde și până când?”, am putea răspunde, dacă ne-am trezi măcar în al doisprezecelea ceas: până aici, până acum! Dar, nu am nicio siguranță că ne vom trezi! Și asta pentru că guvernul a ales să crească, încă o dată, impozitele și taxele, pentru a încerca să acopere deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, dai tot pe calul care trage! Se poate reduce deficitul bugetar și altfel, fără a împovăra populația, deoarece orice creștere de impozite și taxe pentru mediul privat va duce la creșteri de prețuri care, ghici ce?, vor fi plătite tot de către noi toți, cu resimțire mult mai puternică pe cei cu venituri mici și pe pensionarii cu pensii mici.
Iată câteva măsuri prin care se poate reduce deficitul bugetar:
1. – eliminarea facilităților fiscale care nu se justifică sau care și-au îndeplinit obiectivele, deoarece facilitățile fiscale se dau pe perioade limitate de timp, nu pe viață, cu un scop bine țintit. Asta neînsemnând că anumite facilități, pentru anumite sectoare, nu sunt necesare, doar că trebuie alese cu grijă, pe termen limitat, care să se și respecte, pentru predictibilitate, pentru încrederea investitorilor.
2. – descentralizarea reală a administrației, personalul administrativ să fie alocat înspre administrațiile locale, bineînțeles urmat de veniturile necesare funcționării acestora, deoarece problema personalului bugetar în România este mai mult cea a repartizării acestuia, pe sectoare de activitate și în teritoriu, decât ca număr;
3. – oprirea hemoragiei cheltuielilor cu companiile de stat neeficiente, care sunt pe pierderi de ani de zile. Pe lângă faptul că sunt fonduri aruncate într-o gaură neagră, mai și blochează, în lanț, alte companii. De altfel, cei mai mari datornici la bugetul de stat vin tocmai din rândul companiilor de stat. Ce trebuie făcut cu acestea? Privatizate sau închise.
4. – Supraimpozitarea profiturilor speculative, acolo unde au un impact major asupra cetățenilor, nu vorbim de microîntreprinderi, ci de companii cu impact mare, așa cum au făcut și alte țări.
Dacă toate acestea s-ar realiza nu ar mai fi necesar să creștem impozitele și taxele pe microîntreprinderi, IMM-uri și populație.
