Săptămâna trecută, în lumea finanțelor americane s-a produs un seism cu multe implicații. Este vorba de Silicon Valley Bank (SVB) care a fost închisă vineri, 10 martie, de autoritățile americane. Puțin cunoscută marelui public, SVB s-a specializat în finanțarea start-up-urilor, devenind a 16-a bancă americană sub aspectul activelor sale. La finele anului trecut ea dispunea de active în valoare de 209 miliarde de dolari și de depozite în valoare de aproximativ 175,4 miliarde de dolari. Ceea ce s-a întâmplat vineri este considerat de experți în domeniu drept cel mai mare faliment bancar în Statele Unite de la criza financiară din 2008. Acest faliment a agitat teribil piețele financiare, spun corespondenții presei franceze în Statele Unite, chiar dacă experții locali încearcă să calmeze situația pentru moment.
Cum a ajuns această bancă la faliment
Silicon Valley Bank este o bancă ai cărei clienți erau, în principal, actori în domeniul tehnic. ”Aceste întreprinderi mergeau bine, aveau mult cash pe care-l depuneau la bancă, iar SVB utiliza banii respectivi pentru achiziționarea de bonuri ale Trezoreriei americane”, explică Philippe Waechter, director pentru cercetări economice la grupul bancar francez Ostrum Asset Managemet. Numai că, în urmă cu câteva săptămâni, sectorul ”tech” a început să se confrunte cu unele dificultăți. Întreprinderile au dorit atunci să recupereze o parte din bani, iar banca s-a văzut obligată să vândă o parte din portofoliul acumulat. Surpriza a fost creșterea dobânzilor, ceea ce a dus la acumularea pierderilor. Banca nu a mai făcut față retragerilor masive ale clienților, iar aceștia nu au mai reușit să obțină bani. A apărut, potrivit lui Philippe Waechter, problema încrederii în această bancă. S-a declanșat, astfel, un fel de panică bancară.
Consecințele
Primele semne de panică au apărut încă de joia trecută, când SVB a anunțat că este în căutare de capital pentru a face față retragerilor masive solicitate de către clienți, fără însă să aibă succes. În fața sediului din Santa Clara (California) a SVB, clienți nervoși se întrebau vineri cum vor putea accede la depozitele lor. Un anunț preciza că de luni va fi posibilă retragerea până la 250.000 dolari. Este însă prea puțin, având în vedere că cele mai mari societăți au depozite foarte mari la SVB. Anunțul i-a surprins pe investitori și a provocat temeri legate de soliditatea ansamblului sectorului bancar, mai ales ca urmare a rapidei creșteri a dobânzilor ce au mărit costul creditului. Patru cele mai mari bănci americane au pierdut joi la Bursă 52 miliarde de dolari, urmate de băncile europene și asiatice. La Paris, Societé Générale a pierdut 4,49%, BNP Paribas 3,82%, iar Crédit agricole 2,48%. Deutsche Bank a pierdut și ea 7,35%; Britannique Barclays 4,09% iar Suisse UBS 4,53%. În schimb vineri, la Wall Street, marile bănci s-au reașezat după deruta din ajun. JP Morgan Chase a crescut cu 2,54%, iar Bank of America și Citigrup au pierdut mai puțin de 1%. Mai mari pierderi au înregistrat băncile de talie mijlocie.
Autoritățile americane, subliniază analistul Philippe Waechter, au reacționat foarte rapid în comparație cu marea criză financiară din 2008… Ele au angajat eforturi pentru a da garanții contribuabililor americani. Obiectivul lor este să arate că această situație intervenită în cazul SVB este izolată și că Agenția americană pentru garantarea depozitelor bancare (FDIC) va gestiona această bancă până când lucrurile vor reveni la normal.
În opinia analiștilor de la Morgan Stanley, citați de France Presse, presiunile de finanțare cu care se confruntă SVP sunt ”cu totul particulare”… Celelalte bănci nu se confruntă cu o penurie de lichidități. De fiecare dată când, însă, o banca se află în dificultate, apare frica de contaminare, ceea ce spun analiștii de la Morgan Stanley, nu este cazul în acest moment întrucât este vorba de o bancă din Silicon Valley care finanțează start-up-uri în domeniul tehnic. SVB are un număr limitat de clienți și un perimetru de intervenție limitat care nu permite contaminarea clientelei clasice… .respectiv particularii, clienți ai altor întreprinderi. Este vorba, deci, de ceva ”foarte localizat”.
