Având în vedere declarațiile publice ale Premierului României, Ilie Bolojan, privind situația actuală a finanțării sănătății și intervențiile necesare pentru reformă, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a solicitat experților săi o analiză independentă a datelor privind finanțarea Sănătății, pe care o prezintă public.
Analiza datelor spune o cu totul altă poveste decât cea rostită public de Premierul României, reforma finanțării publice a Sănătății fiind îndreptată într-o direcție greșită.
Prezentăm în continuare principalele date care demonstrează aceste idee. Analiza datelor utilizează două referințe: o perioadă scurtă (2023-2025) și perioada lungă (2018-2025).
- Evoluția bugetului CNASS
În perioada 2023 -2025 bugetul CNASS a crescut de la 59.7 mld. lei (2023) la un estimat de 79.1 mld lei (2025; mai exact jumătate din sumă pentru prima jumătate a acestui an). Această evoluție indică o creștere a bugetului CNASS cu 19,4 mld. lei. Din perspectivă procentuală, este o creștere cu 32% în acest interval, creșterea reprezentând cca. 24,52 % din bugetul actual al CNASS.
- Evoluția finanțării spitalelor publice
Din declarațiile publice reiese intenția ca principalele măsuri de reformă/reducere a cheltuielilor să aibă ca țintă spitalelor publice. Întrebarea firească care se ridică este dacă aceste măsuri țintesc cu adevărat problemele finanțării sistemului de sănătate.
Datele arată că din cele 19,4 mld lei în plus la bugetul CNASS, doar 7,3 miliarde lei au fost alocate spitalelor publice. Restul de 12 miliarde lei (adică cca. 62% din creșterea bugetului CNASS; sau 15% din bugetul actual al CNASS) fiind alocată … altor tipuri de cheltuieli ale CNAS.
Adică, cea mai mare parte a creșterii bugetului CNASS din ultimii 2 ani nu este generată de creșterile salariale din spitalele publice, ci de alte cheltuieli. Din perspectiva intențiilor de reducere a cheltuielilor poate fi constatat că cele 12 miliarde lei în plus la alte tipuri de cheltuieli decât cele salariale reprezintă mai bine de 2 puncte procentuale adăugate la cheltuielile totale ale sănătății din totalul cheltuielilor bugetare. Adică, ele corespund exact nivelului creșterii foarte mari din ultima perioadă.
Comparativ cu anul 2023, procentul din bugetul CNASS alocat spitalelor publice a scăzut de la 62,7% din bugetul CNASS (2023) la 56,7% (2025). Intenția de a scădea în special cheltuielile publice ale spitalelor, în condițiile în care acestea au avut deja o scădere procentului alocate din bugetul CNASS cu 6,1 puncte procentuale, nu este o direcție adecvată de reformă.
Dacă lărgim orizontul de interogare atunci putem constata că în anul 2018 procentul din bugetul CNASS alocat spitalelor publice era de 67,3%. Asta înseamnă că în doar 7 ani procentul alocat spitalelor publice din totalul bugetului CNSASS a scăzut cu 10,8 puncte procentuale. Adică, o scădere a ponderii finanțării spitalelor publice din totalul bugetului CNASS de 18,7%. Este clar că reforma ponderii finanțării spitalelor publice din totalul buget alocat sănătății s-a petrecut deja, ea fiind determinată (implicit) de interesele pentru creșterea alocării sumelor din bugetul sănătății în alte direcții.
- Evoluția cheltuielilor cu salariile în spitalele publice
Principala cauză a creșterii cheltuielilor publice pentru sănătate indicată de Premier o constituie cheltuielile cu salariile în spitalele publice. Rămâne să vedem dacă cheltuielile salariale sunt o sursă a problemei financiare a sistemului sanitar.
Datele arată că, în timp ce bugetul CNASS a crescut cu 32% (față de 2023; adică cu 19,4 miliarde lei), cheltuielile salariale din spitalele publice au crescut cu doar 23,8% în același interval (adică cu 5,8 miliarde lei).
Dacă în anul 2023 cheltuielile cu salariile în spitalele publice echivalau cu cca. 40,9% raportat la bugetul CNASS, în anul 2025 ele sunt la cca. 38,2% raportat la bugetul CNASS. Dacă lărgim orizontul de analiză putem constata că în anul 2018 cheltuielile cu salariile în spitalele publice erau la nivelul de 48,1% raportat la bugetul CNASS. Ceea ce înseamnă că în doar 7 ani raportul dintre cheltuielile aferente salariilor din spitalele publice și bugetul CNASS s-a redus cu 10 puncte procentuale. Adică, în acest interval avem o scădere a ponderii cheltuielilor cu salariile raportat la bugetul CNASS cu 25,8%. Ceea ce demonstrează că reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile în spitalele publice în totalul bugetului public a sănătății s-a desfășurat deja, fiind deja dusă la limita maximă.
Dacă vom compara cele trei categorii de cheltuieli din sănătate din anul 2025 cu nivelul lor din anul 2018 constatăm următoarele:
- Bugetul CNASS este de 2,28 ori mai mare în anul 2025 față de 2018.
- Cheltuiala aferentă spitalelor publice este de 1,91 ori mai mare în anul 2025 față de 2018.
- Cheltuielile cu salariile în spitalele publice sunt de 1,81 ori mai mari în anul 2025 față de 2018.
NOTĂ: Conform datelor INS, inflația cumulată pentru perioada 2018 – iunie 2025 este de cca. 60%. Ceea ce înseamnă că creșterea cheltuielilor salariale cu 81% în același interval se situează cu puțin peste nivelul inflației. Dacă adăugăm discreta creștere a numărului de salariați din sectorul public de sănătate din această perioadă (ce a recuperat parțial deficitele de personal generate de blocarea posturilor din perioadele anterioare) ajungem, în mod evident, la un nivel mediu al creșterilor salariale situat foarte aproape de nivelul inflației. Adică, creșterea cheltuielilor publice nu a fost determinată de creșterea semnificativă a salariilor reale, ci de alte tipuri de cheltuieli.
Datele indică o continuă scădere a ponderii cheltuielilor salariile din spitalele publice raportat la bugetul CNASS și a cheltuielilor cu spitalele raportat la același buget, care echivalează cu o adevărată reformă deja desfășurată. În egală măsură, trebuie să constatăm că primele măsuri de reformă adoptate deja au determinat o reducere tot a cheltuielilor cu salariile, pe baza reducerii veniturilor majorității angajaților din sănătate.
Toate aceste date demonstrează următoarele
- Nu cheltuielile salariale sunt sursa problemei. Cu toate acestea, prima măsură adoptată a fost reducerea veniturilor celei mai mari părți a angajaților din sistemul public de sănătate.
- Nu cheltuielile spitalelor sunt sursa problemei. Cu toate acestea intențiile de reformă sunt îndreptate prioritar către reducerea cheltuielilor spitalelor publice (la care se adaugă – conform declarațiilor oficiale – majorarea sumelor alocate unităților private).
- Direcțiile care generează o creștere a costurilor sunt cu totul altele (ele putând fi observate în analiza de detaliu a cheltuielilor CNASS). Cu toate acestea, oficialii anunță intenția creșterea costurilor în aceste direcții (cum ar fi sumele alocate sectorului privat).
Din aceste date putem constata că reducerea cheltuielilor cu salariile nu constituie o măsură rațională de reformă, care să contribuie semnificativ la rezolvarea problemei deficitului bugetar. Reforma nu este îndreptată în direcția reducerii adevăratelor surse ale creșterii costurilor pe sănătate, ci mai curând în direcția creșterii profiturilor din zona privată, pe seama (printre altele) a costurilor salariale.
