Federația Solidaritatea Sanitară din România: Restabilirea încrederii cetățenilor necesită regândirea sistemului

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România constată, cu tristețe, existența unui curent de opinie defavorabil sistemului public de sănătate. Opiniile cetățenilor sunt inevitabile, fiecare dintre noi fiind îndreptățiți să le avem. Ceea ce credem despre
ceva (inclusiv despre sistemul sanitar) ne oferă referințele pentru orientarea noastră în lume. În domeniul sanitar este evident că prudența îndeamnă cetățenii la precauție, în joc fiind viața și sănătatea lor. Problema nu o constituie doar opiniile cetățenilor, ci și ce facem noi pentru a restabili încrederea acestora, pentru a dovedi că o merităm, alături de limitarea efectelor secundare ale prezentării cazurilor. Considerăm că acum
contează ce face sistemul public de sănătate pentru a recâștiga încrederea populației.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România se străduie să arate ce ar trebui făcut, alături de indicarea a ceea ce ar putea constitui cauzele problemelor. Indiferent de rezultatele anchetei și procesului celor doi medici de la Spitalul Pantelimon din București, este clar că sistemul sanitar are o serie de probleme ce necesită o rapidă soluționare. În cazul acestui spital situația este determinată de o serie de disfuncționalități, dintre ele făcând parte și următoarele exemple:
* Deși fiecare spital trebuie să aibă un Consiliu etic, cu rol clar în prevenirea unor astfel de situații, este evident că în cazul Spitalului Pantelimon din București, Consiliul etic (din care face parte și un reprezentant al unei asociații de pacienți) nu și-a îndeplinit rolul. Pentru anul 2023, spre exemplu, analiza Anuarului etic național
arată că acesta nu a avut pe ordinea de zi probleme de natura celei existente acum. Putem astfel constata necesitatea regândirii sistemului de monitorizare etică a modului în care funcționează spitalele (una dintre măsurile solicitate de noi fiind introducerea eticienilor în spitale.
* Una dintre problemele implicite în cazul de la acest spital o constituie relațiile profesionale dintre medici și asistentele medicale, respectiv modalitatea de rezolvare a neînțelegerilor legate de atribuțiile fiecărei categorii profesionale. Deși solicităm de câțiva ani autorităților și organismelor profesionale ca toate situațiile de acest tip, neînțelegerile dintre categoriile de personal privind atribuțiile fiecăreia, să fie rezolvate prin intervenția comună a celor două organisme profesionale, ne izbim continuu de un zid de indiferență. Preluarea acestei sarcini firești de către organismele profesionale ar crește semnificativ, ponderea raportării problemelor (și, în consecință, conștientizări acestora de către organismele profesionale), amploarea celor rezolvate și ar diminua presiunile existente pe umerii profesioniștilor din sănătate.
* Neglijarea unor componente esențiale ale formării profesionale continue, care trebuie să includă domeniile eticii, deontologiei profesionale și relațiile de muncă, constituie o altă problemă ce necesită o direcție de intervenție.
Opiniile cetățenilor contează și datorită consecințelor acestora. Deoarece uneori putem avea referințe inadecvate, determinate de generalizări pripite ale unor cazuri, de cât de frecvent sunt reluate anumite informații în mass media și de modalitatea în care ne sunt prezentate, opiniile noastre pot să ne inducă în eroare. Informarea publicului, atunci când nu face obiectul unei abordări raționale, poate avea consecințe neintenționate. Ilustrăm acest lucru prin următorul exemplu:
percepția eronată a pericolului deturnării avioanelor de către teroriști a făcut ca alegerea utilizării autoturismelor în locul transportului aerian, în primele 6 luni după 11 septembrie 2001, să cauzeze un număr de victime (din accidente rutiere)  comparabil cu cel rezultat din  atacul terorist.
Ne temem că modul în care este perceput sistemul de sănătate să nu facă cu mult mai multe victime decât cele indicate de ancheta procurorilor în cazul în discuție.
Trebuie să înțelegem că nu există alternativă privată la serviciile de Terapie Intensivă publice dintr-un motiv simplu: acestea nu sunt profitabile. Costurile acestor tipuri de serviciu depășesc posibilitățile financiare ale cetățenilor. Scăderea adresabilității secțiilor de Terapie Intensivă din sectorul public, cauzată de neîncredere și teamă indusă de modalitatea în care sunt prezentate informațiile publice, poate avea drept corelativ o creștere a morbidității și mortalității populației. Acesta este tipul de efect pe care încercăm să-l prevenim atunci când solicităm atenție la consecințele modalității în care sunt prezentate public cazurile din sănătate (mai ales de către instituțiile statului), respectiv o abordare rațională a acestora. (Comitetul Director)