A 15-a ediție a Festivalului de Film și Istorii Râșnov s-a încheiat duminică 27 august cu proiecția filmului documentar „De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin”, care a avut loc în prezența regizoarei Carla Maria Teaha. De-a lungul celor 15 zile de festival, au fost peste 60 de proiecţii de film, 16 dezbateri cu peste 60 de invitați speciali, 10 evenimente speciale, 15 concerte, 5 reprezentații de teatru, peste 60 de artiști implicati, 50 de studenți şi liceeni, expoziţii ș.a. Toate acestea au fost găzduite la Râșnov (Cetate, Cinema Amza Pellea, Școala Peter Thal, Biserica Evanghelică, Centrul Schubz, Piața Unirii), Brașov (Bastionul Țesătorilor), Codlea (Promenadă, Casa de Cultură), Feldioara (Cetate) și Bran (Castel). A fost un eveniment pentru Ţara Bârsei.
Premiul juriului de profesioniști al competiției de film documentar FFIR 2023 și cel al juriului de liceeni a fost câștigat, ex aequo, de filmele „Mai puternice decât traumele / Bigger than trauma” în regia cineastei croate Vedrana Pribacic și de „Între revoluții / Between revolutions”, în regia lui Vlad Petri. Premiul publicului a revenit filmul rus „Foamete / Famine”, regizat de Tatyana Sorokina, arată un comunicat de presă.
Tema #FFIR15 a fost Radicalizare. Trăim într-o societate care pare tot mai puțin deschisă către dialog echilibrat, în care fiecare își apără și impune adevărul propriu iar nuanțele dispar. Există doar alb sau negru, buni sau răi, cei care gândesc ca noi și ceilalți, iar „dreptatea” este impusă de cel mai puternic. Ce putem face?
Din discuțiile purtate în cadrul secțiunii de prelegeri și dezbateri, precum și cu ocazia sesiunilor de Q&A ce au urmat proiecțiilor de film, a reieșit că principala soluție împotriva închiderii în tabere și anatemizării membrilor celorlalte bule este educația. Atât anii de școală, cât și procesul de educație continuă care ar trebui să însoțească existența fiecărui adult sunt cele mai eficiente tratamente împotriva comportamentului tribal.
În epoca conectării instantanee cu oameni și evenimente din întreaga lume, lupta anti-radicalizare a omului cu sine însuși ar trebui, de asemenea, să includă evitarea reacției rapide la subiecte fierbinți, precum și informarea din surse multiple și credibile înainte de formularea și exprimarea unei opinii. Discuțiile de la FFIR 2023 au convers, adesea, către nevoia de reglementare a mediului online (prin, de pildă, eliminarea conturilor false de pe rețelele sociale și inhibarea posibilității de a posta comentarii anonimizate sau sub pseudonim). În același timp, invitații și publicul festivalului râșnovean au evocat constant necesitatea aplicării legislației de către autorități și construirea unui spațiu public în care fiecare cetățean să respecte un set minimal de reguli de bună-conviețuire.
Numeroși vorbitori au furnizat argumente împotriva tendinței de a aștepta apariția unor lideri mesianici, atât în domeniul politic, cât și în rest, pronunțându-se pentru o societate în care schimbarea în bine să vină mai degrabă de jos în sus, prin presiune publică exercitată civilizat și legal, prin exemple de bune-practici, prin asumarea de responsabilități la nivel comunitar, local, regional.
Având un cert rol nefast în proliferarea mesajelor iliberale, a celor de tip fake news și a teoriilor conspirației, tehnologiile și instrumentele digitale au fost, în același, timp, creditate de numeroși vorbitori ca având capacitatea de a doborî granițe, de a învinge demonii dezbinării, de a unifica lumi.
