Franklin Templeton International Services S.À R.L. („FTIS”), în calitatea sa de administrator al fondului de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea S.A. („Fondul”/”Fondul Proprietatea”), prezintă principalele concluzii ale studiului de piață și ale analizei de capacitate, comandate de Fond și realizate de NACO, firmă recunoscută de consultanță și inginerie aeroportuară. Studiul oferă o perspectivă asupra capacității actuale și a potențialului de creștere a Aeroportului Băneasa (BBU) și o imagine de ansamblu a infrastructurii și a cererii de transport aerian pentru întreaga zonă metropolitană a Bucureștiului, potrivit unui comunicat de presă.
Fondul Proprietatea contestă în prezent o majorare de capital social la Aeroporturi București cu valoarea terenurilor de la aeroportul Băneasa. Cifrele de trafic previzionate la Aeroportul Băneasa au fost un element cheie în raportul de evaluare care a prezentat o valoare mult supraestimată. Raportul NACO indică un trafic potențial maxim la Aeroportul Băneasa care reprezintă aproximativ jumătate din cel prognozat în raportul de evaluare contestat, ceea ce indică încă o dată un proces de majorare a capitalului social cu deficiențe fundamentale.
Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton București și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, a declarat: „Deoarece traficul aerian prognozat al Aeroportului Băneasa este unul dintre elementele cheie în determinarea valorii acestuia, am comandat un raport independent de la un expert în aviație de renume mondial pentru a oferi o perspectivă asupra potențialului aeroportului. Raportul subliniază în mod clar limitele de capacitate și de cerere ale Aeroportului Băneasa, evidențiind în același timp necesitatea urgentă de a extinde infrastructura Aeroportului Henri Coandă (OTP), pentru a facilita creșterea traficului și pentru a îmbunătăți experiența de călătorie.”
René Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO, a menționat: „NACO, în calitate de lider global în consultanță și inginerie în domeniul aviației, a contribuit cu expertiza sa aprofundată la acest studiu de piață și la evaluarea capacității, oferind o înțelegere comprehensivă a viitorului aeroporturilor din București. Abordarea noastră bazată pe date, ghidată de cifrele reale de trafic și de tendințele din industrie, evidențiază nevoia critică de extindere a capacității în zona Bucureștiului pentru a deservi în mod eficient cererea tot mai mare de transport aerian din regiune. Considerăm că Aeroportul Băneasa ar putea funcționa ca un aeroport complementar la Aeroportul Otopeni, dar mai mulți factori limitează capacitatea sa de procesare. Astfel, soluția principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcția unui nou terminal în următorii ani.”
Ca urmare a unei creșteri economice solide și a expansiunii companiilor aeriene low-cost, se așteaptă ca cererea fără restrictii (fără a lua în considerare limitările de infrastructură) să continue tendințele de dinainte de pandemia COVID, ajungând la aproximativ 21 de milioane de pasageri pe an în zona Bucureștiului până în 2030. Până în 2050, se anticipează că cererea fără restricții va fi de aproximativ 33 de milioane de pasageri pe an.
După ce au evaluat infrastructura existentă în Aeroportul Otopeni, experții NACO au concluzionat că acesta ar putea procesa între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În funcție de evoluția reală a traficului, de limitele de capacitate și de nivelurile de servicii considerate acceptabile, Aeroportul Otopeni ar putea atinge acest volum de pasageri între 2025 și 2030.
A fost identificată o potențială oportunitate pentru Aeroportul Băneasa de a atrage traficul suplimentar care nu poate fi preluat de Aeroportul Otopeni din cauza limitărilor de capacitate. Cele mai potrivite companii aeriene candidate pentru a deservi Aeroportul Băneasa vor fi companiile aeriene independente mai mici care operează în prezent la orele de vârf de pe Aeroportul Otopeni, ceea ce înseamnă aproximativ 300.000 – 500.000 de pasageri anual. Restricția impusă pe timp de noapte pentru zborurile comerciale (între orele 22:00 – 6:00) reprezintă un obstacol major pentru marii transportatori low-cost.
Terminalul existent al Aeroportului Băneasa are o capacitate de aproximativ 175 de pasageri pe oră sau 2 mișcări de aeronave pe oră. În scenariul actual pentru Aeroportul Băneasa, adică fără nicio extindere de capacitate, volumele de trafic până în 2035 vor varia între 340.000 și 840.000, în cazul în care Aeroportul Băneasa reușește să ofere condiții avantajoase pentru companiile aeriene. Dacă luăm în considerare restricțiile de zbor pe timp de noapte, limita superioară ar putea fi limitată la aproximativ 700.000 de pasageri pe an.
Studiul explorează mai multe oportunități de extindere a capacității pentru Aeroportul Băneasa, cu posibile soluții pentru creșterea numărului de mișcări de aeronave și de pasageri procesați pe oră. Indiferent de soluțiile tehnice și de cheltuielile de investiții, toate scenariile potențiale de creștere a capacității ar putea crește capacitatea doar până la un maxim de 4 mișcări de aeronave pe oră. Acest lucru ar putea crește traficul anual maxim de la 0,7 la 1,3 milioane de pasageri, ținând cont de interdicția de zbor pe timp de noapte.
În concluzie, raportul NACO oferă informații valoroase cu privire la potențialul Aeroportului Băneasa și subliniază în mod clar limitele de capacitate ale aeroportului. Constatările contrazic mai multe dintre ipotezele raportului de evaluare a terenurilor Aeroportului Băneasa, care este utilizat pentru majorarea de capital social de la Aeroporturi București, contestată de Fondul Proprietatea. Evaluatorul a folosit un trafic anual de aproximativ 3 milioane de pasageri începând cu anul 2022, mai mult decât dublu față de ceea ce ar putea fi realizat pe aeroportul Băneasa cu infrastructura actuală, în toate scenariile de investiții analizate.
Fondul Proprietatea încurajează Ministerul Transporturilor să aprobe revocarea hotărârii Adunării Generale a Acționarilor Aeroporturi București prin care s-a aprobat majorarea capitalului social, și să colaboreze cu Fondul în vederea identificării de soluții pentru dezvoltarea în continuare a infrastructurii aeroportuare din București.
Ne-am vândut și izmenele la străini , iar acum ne împiedică să ne dezvoltăm. Templon are interese contrare statului român , vezi Hidroelectrica unde obstrucționau orice forma incipienta de dezvoltare în favoarea poporului român, iar această creație a lui Basescu- Tăriceanu (un fel de Ribentrof -Molotov modern) , este menita a ne schilodiți economic și a ne sufoca metodic.