(corespondenţă din Strasbourg)
Postul francez de televiziune «France24» a inserat în emisiunile sale din 9 mai o corespondență Reuters consacrată summitului european de la Sibiu, respectiv angajamentelor pe care șefii de stat și de guvern ai «celor 27», fără Marea Britanie, și le-au luat privind viitorul Uniunii Europene.
Uniunea Europeană, scrie trimisul la Sibiu al agenției Reuters, reluat de «France24», își pregătește viitorul fără britanici. Joi, 9 mai, reuniți în România, liderii celor 27 de țări ce vor rămâne în Uniunea Europeană după plecarea Regatului Unit au semnat o declarație privind viitorul Europei. Ei au stabilit, îndeosebi, o listă de zece angajamente ce au drept scop protejarea democrației și a principiului statului de drept, precum și lupta împotriva efectelor schimbărilor de climă. «Uniți, noi suntem mai puternici» au scris șefii de stat și de guvern europeni în declarația lor finală. Corespondentul amintit relevă că, printre angajamentele luate la Sibiu, respectiv apărarea unei «singure Europe, de la Est la Vest și de la Nord la Sud», dar și unitatea «în tot și împotriva oricui», într-un spirit de solidaritate. «Cei 27» s-au angajat de asemenea să protejeze «modul de viață european», democrația și statul de drept, precum și «principiul echității». Ei doresc, relevă corespondentul, să continue reducerea disparităților existente între ei, să apere viitorul generațiilor următoare de europeni și să protejeze cetățenii continentului nostru. În fine, se mai spune în corespondența citată, cei prezenți la summitul de la Sibiu se ambiționează să facă din Uniunea Europeană «un actor de prim-plan, responsabil pe scena mondială», în special în domeniile comercial și al protejării mediului înconjurător. La această reuniune fără participarea primului ministru britanic, Theresa May, menționează corespondentul Reuters, șefii de stat și de guvern au convenit să evite discutarea subiectului Brexit, o temă ce a dominat cele mai multe din ultimele lor întâlniri.
„Spitzenkandidat”
După o dezbatere referitoare la rolul UE pe scena internațională, agitată ca urmare a înăspririi sancțiunilor americane împotriva Teheranului, «cei 27» urmau, în după-amiaza zilei de 9 mai, să se ocupe de elaborarea «agendei lor strategice» din viitorii cinci ani. Potrivit corespondentului citat, summitul informal de la Sibiu urma să pună primele jaloane ale cursei pentru funcțiile de președinți (ai instituțiilor europene – nn) ce va începe cu cea pentru președinția Parlamentului European, imediat după alegerile europene prevăzute în perioada 23-26 mai. Funcția care va preocupa în cea mai mare măsură, crede corespondentul Reuters, este cea ocupată în prezent de Jean-Claude Juncker, al cărui mandat ia sfârșit la finele lunii octombrie. Alegerea noului șef al Executivului de la Bruxelles se va face printr-un vot al Parlamentului European care ține cu orice preț să fie ales din nou din rândul șefilor de liste desemnate de diferitele familii politice pentru alegerile europene. Așa s-a întâmplat în 2014 când a fost ales Juncker, fiind cap de listă („Spitzenkandidat”) a conservatorilor PPE, câștigătorii alegerilor europene de atunci. Numai că alegerea finală a candidatului supus votului PE pentru președinția Comisiei Europene aparține Consiliului European (șefilor de stat – nn). În afara președintelui Comisiei Europene, reamintește corespondentul Reuters preluat de «France24», urmează a fi numiți, mai târziu, președinții Consiliului European (funcție deținută acum de Donald Tusk – n.n.), al Băncii Centrale Europene (BCE) și șeful diplomației europene.