Guvernul Bolojan a propus, prin pachetul de austeritate, tăierea sporurilor pentru fonduri europene, achitate funcționarilor care se ocupă cu gestionarea proiectelor de finanțare europeană, de la maxim 50% până la 35%, deși banii economisiți astfel nu ajung în bugetul de stat.
Banii destinați salariilor și, implicit, sporurilor pentru funcționarii care gestionează finanțările europene sunt plătiți de Comisia Europeană prin intermediul unor programe de finanțare. În acest context, Sindicatul „MIPE Normalitate” din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis o adresă către mai mulți membri ai Comisiei Europene prin care atrage atenţia asupra riscurilor privind capacitatea administrativă de gestionare a fondurilor europene în contextul promovării unor măsuri legislative de diminuare a remunerării personalului implicat.
Documentul a fost adresat vicepreşedinţilor executivi Roxana Mînzatu – Drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire şi Raffaele Fitto – Coeziune şi Reforme. De asemenea, au fost sesizați directorii generali Celine Gauer – SG RECOVER şi Mario Nava – Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL).
Sindicatul solicită păstrarea nivelului actual al remunerării pentru personalul implicat în managementul şi controlul fondurilor europene şi implicit eliminarea din proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare a tuturor articolelor care vizează această categorie. De asemenea, aceștia cer crearea statutului şi familiei ocupaţionale distincte în cadrul viitoarei Legi a Salarizării, asumate ca jalon în PNRR, pentru recunoaşterea acestei categorii distincte de personal, a competenţelor, a rolului şi a contribuţiei sale la dezvoltarea economică şi socială a României.
„Ne aflăm într-un moment de maximă intensitate în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene în România: ultimul an de implementare efectivă a instrumentului MRR şi jumătatea actualei perioade de programare în ceea ce priveşte Politica de Coeziune. Suntem puşi în situaţia de a face cunoscută presiunea exercitată în prezent de măsurile arbitrare prevăzute în proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, aprobat de Guvernul României în 4 iulie 2025, asupra personalului implicat în sistemul de management şi control a fondurilor europene. De capacitatea administrativă adecvată depinde atât accelerarea implementării investiţiilor (în cazul Politicii de Coeziune), cât şi îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor asumate (în cazul PNRR). În plus, fondurile europene asigură şi sustenabilitatea bugetară, întrucât, subliniem, acestea au constituit elementul central pe care s-a bazat construcţia fiecărei execuţii bugetare în România, de la momentul aderării la UE”, scrie în documentul transmis de sindicat.
Salariile MIPE plătite din fonduri europene
Reprezentanții Sindicatului amintesc faptul că, în 2009, în contextul precedentei crize economice şi financiare, Comisia Europeană a agreat ca majorarea salariilor personalului din sistemul de coordonare, gestionare şi control al Instrumentelor Structurale să fie susținute din Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2007-2013. Demersul a contribuit la menţinerea salariilor în perioadă de criză, situaţie similară cu cea din prezent.
Pe parcursul anului 2014, Ministerul Fondurilor Europene a negociat cu Comisia Europeană posibilitatea rambursării în integralitate a salariilor funcționarilor, coroborat cu uniformizarea nivelului de salarizare pentru toate autorităţile de management şi organismele intermediare, astfel încât să se asigure o capacitate administrativă corespunzătoare pentru gestionarea acestor fonduri.
Măsura sprijinirii sistemului de gestiune a fondurilor europene de către Comisia Europeană a fost continuată în următoarele perioade de programare, arată Sindicatul MIPE. Astfel, raportul de evaluare privind implementarea Programului Operaţional Asistenţă Tehnică 2014-2020, realizat în 2023, scoate în evidenţă faptul că prin rambursarea costurilor salariale din asistenţă tehnică s-a contribuit la îmbunătăţirea stabilităţii angajaţilor şi la creşterea performanţelor individuale. Datorită unui nivel adecvat de salarizare a fost diminuată migrarea resursei umane, fenomen care a afectat grav funcţionarea sistemului de gestionare a fondurilor europene în perioada de programare 2007-2013.
Potrivit liderilor sindicali, legislaţia naţională (Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare) a creat inechităţi salariale semnificative, salariul de bază fiind situat la un nivel inferior faţă de cel al personalului din cadrul altor autorităţi şi instituţii publice ale administraţiei publice centrale care nu gestionează fonduri europene.
În acest context, Sindicatul „MIPE Normalitate” mai arată că, în acest context legislativ defavorabil, guvernele au recunoscut succesiv punctele slabe privind capacitatea administrativă, inclusiv prin asumarea în negocierile cu CE a Foii de parcurs la nivel naţional pentru consolidarea capacităţii administrative în perioada de programare 2021-2027. Prima măsură asumată în cadrul documentului strategic menţionat se referă în mod prioritar la „asigurarea resurselor umane suficiente şi competente” prin „asigurarea unui sistem de salarizare atractiv pentru a menţine personalul cu experienţă şi expertiză din structurile sistemului de management şi control al fondurilor europene (SMC)”.
Tăierea sporurilor are caracter penalizator
În plus, susţine sindicatul, asigurarea resurselor necesare, astfel cum acestea au fost agreate prin sistemul de management şi control al fiecărui program finanţat din fonduri europene rămâne un imperativ, întrucât orice modificări la nivelul capacităţii administrative ar afecta eficienţa şi eficacitatea activităţii, ulterior fiind necesară o reevaluare a sistemului pentru a se evita un eventual risc în implementarea proiectelor.
Sindicatul „MIPE Normalitate” arată că, prin pachetul de măsuri promovat de către Guvern, se prevede o ajustare semnificativă a veniturilor funcţionarilor publici care gestionează fonduri europene, respectiv: diminuarea sporului de condiţii vătămătoare (adoptată prin OUG nr. 36/2025), reducerea majorării salariale de 50%, cuprinsă în salariul de bază şi cea a cuantumului stimulentelor.
„Pe lângă aspectul penalizator al unei categorii de funcţionari care contribuie, de peste 20 de ani, prin activitatea lor specifică, complexă, la dezvoltarea economică a României, măsurile preconizate de către Guvern afectează în mod drastic securitatea financiară a acestora, cu consecinţe negative atât asupra calităţii vieţii, cât şi a muncii prestate, crescând riscul de migrare a personalului, concomitent cu scăderea gradului de absorbţie şi a impactului fondurilor europene, domeniu declarat ca unul vital de toate forţele politice”, se mai scrie în adresă.
De asemenea, din cauza caracterului discreţionar şi permanent al reducerilor de venituri adresate unei singure categorii de funcţionari publici, cei implicaţi în gestionarea fondurilor europene, impactul riscă să fie negativ inclusiv la nivelul propriei percepţii a funcţionarilor, a opiniei publice, a beneficiarilor şi a altor categorii de funcţionari, consecinţele posibile şi probabile fiind: scăderea încrederii, a nivelului de atractivitate a domeniului gestionării fondurilor europene, a prestigiului pe care această categorie de funcţionari îl are încă datorită rezultatelor obţinute.
Conform sindicaliştilor, ajustările semnificative prevăzute prin modificările propuse de către Guvern ar putea conduce, prin efectele induse, la reevaluarea criteriilor cheie privind capacitatea sistemului de management şi control de către Comisia Europeană şi, în cazul constatării unor deficienţe privind funcţionarea efectivă a acestora, ar putea avea ca efect suspendarea plăţilor.
Sindicatul MIPE cere sprijinul Comisiei Europene
În acest context, Sindicatul din MIPE solicită sprijinul Comisiei Europene pentru a sublinia situaţia de o deosebită gravitate ce ar decurge urmare diminuării drepturilor salariale ale personalului implicat în gestionarea fondurilor europene.
„Astfel, prin adoptarea proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, care afectează resursa umană şi capacitatea administrativă a tuturor actorilor implicaţi în domeniu, există un risc major de a se obţine un rezultat contrar obiectivului declarat, cu impact negativ asupra angajamentelor asumate de către Guvernul României, în mod deosebit, cele privind reducerea deficitului bugetar”, se mai arată în adresa către Comisia Europeană.
Blocul Naţional Sindical a anunțat că în perioada 14-15 iulie reprezentanţii Comisiei Europene vor veni la Bucureşti, iar membrii Sindicatului MIPE Normalitate, afiliat BNS, vor protesta la Bucureşti.
Ministerul Finanţelor a publicat un proiect de lege privind măsuri fiscal-bugetare care prevede, printre altele, limitarea, de la până la 50%, la până la 35%, a majorării salariale acordate personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi celui implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.
