În luna martie, Comisia Europeana a notificat în mod oficial Guvernul României cu privire la eșecul țării de a se conforma cerințelor directivei privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (Directiva 2009/73/CE) și al reglementărilor privind garantarea siguranței stocurilor de gaze în Uniune (EU 2017/1938).
Prin demersul său critic cu privire la adoptarea de urgență a pachetului de legi care reglementează sectorul energetic al României adoptat la finalului lunii decembrie 2018 (OUG 114/2018), Comisia menționează faptul că prin introducerea unei plafonări a tarifului la prețul gazelor pentru consumatorii domestici (RON68 – EUR14.3/MWh) se acționează împotriva reglementărilor de liberalizare a pieței europene, fapt care reprezintă o amenințare substanțială la adresa siguranței calității vieții a unor grupuri sociale vulnerabile.
În același timp, conform Ministrului Energiei din România, Anton Anton, aceste măsuri au avut ca scop inițial garantarea securității energetice și reducerea restricțiilor de acces la curent electric în perioadele de supra-consum.
În prezent, accesul la energie la preț accesibil și stabil este o problemă majoră pentru aproximativ 23% dintre consumatorii casnici din țară, în condițiile în care statul oferă subvenții de stat pentru aproximativ 5% dintre consumatorii casnici cu venituri foarte mici. Conform planificării efectuate de Ministerul Energiei, o reîntoarcere la reglementările centralizate ale prețului la energie electrică ar trebuie să fie un mecanism secundar de soluționare a problemei accesului la energie viabilă.
Guvernul României a amânat în acest mod intrarea în vigoare a legii adoptate în 2016 prin care se defineau categoriile de grupuri vulnerabile și a introdus măsuri protecționiste incluzând și tarife sociale la consumul de energie electrică pentru consumatorii casnici, prin intrarea în vigoare începând cu 1 aprilie 2019 a ordonanței respective. Reglementări similare anterioare ordonanței există în Austria, Belgia, Franța și Marea Britanie.
Pentru a atinge obiectivele ratelor de creștere sustenabilă, România trebuie să primească un flux suplimentar de investiții în proiecte de energie regenerabilă și convențională. Conform schiței Strategiei Energetice a României 2030 prezentată de Ministerul Energiei, modernizarea capacităților considerate a fi prioritare în producția de energie electrică, precum cele din resurse nucleare, de lignit și hidro vor ajunge la costuri de aproximativ 30 de miliarde de euro. Atingerea acestui obiectiv este crucială în echilibrarea mixului național de producție a energiei electrice.
În ultimul deceniu au existat investiții substanțiale, procentul fermelor eoliene în producția de energie electrică ajungând la 26,6.% în 2017, o cifră semnificativ mai mare comparativ cu media europeană de doar 19,5%. În ciuda acestui fapt, România, un exportator net de energie electrică până de curând, și-a înjumătățit exporturile, începând cu 2015, pe fondul creșterii deficitului de energie în plan intern. Între 2017-2018, în timpul sezonului rece, un sfert din consumul energiei electrice la nivel național a fost acoperit din importuri de energie electrică. Pe de o parte, capacitățile de producție de energie eoliană sunt în continuare instabile, în timp ce producția de energie din resurse convenționale necesită acțiuni urgente de modernizare, precum și rețeaua de transport a curentului electric.
În ciuda prevederilor controversate generate de OUG 114, jucătorii din piață sunt pregătiți să facă investițiile necesare, fiind conștienți de importanța socială a acestora.
În cadrul conferinței ZF Power Summit 2019, reprezentanții celor mai importante companii de energie electrică din România au condiționat evoluția sectorul energetic din țară de stoparea prioritizării artificiale a dezvoltării pe baze discriminatorii a fiecărui tip de resursă energetică. România are nevoie în egală măsură de resurse convenționale, dar și de resurse regenerabile.
Potrivit lui Petru Rușeț, Siemens România, deficitul actual de pe piața internă ajunge la 8.000 de MW, accentuându-se astfel nevoia de investiții suplimentare în sectorul energetic.
Eric Stab, președintele ENGIE România, a subliniat faptul că, ENGIE România urmărește îndeaproape evoluția sectorului energetic din țară și este dedicată aducerii țării în rând cu ultimele tendințe în materie de eficiență energetică și producție descentralizată.
Mai mult, LUKOIL, care controlează aproximativ 20% din piața de combustibil pentru mașini din România, care deține una din cele mai mari rafinării din țară, precum și o rețea de peste 300 de stații de pompare și participă în exploatări offshore în sectorul românesc din Marea Neagră, a anunțat planuri de investiții de 101 milioane de dolari până în 2021. Planurile privesc modernizarea tuturor structurilor sale operative, modernizarea standardelor și procedurilor de siguranță a mediului și la locul de muncă, precum și ridicarea nivelului de trai în comunitățile locale în care își desfășoară activitatea.
Jucătorii cheie de pe piața de energie sunt pregătiți să asigure o tranziție stabilă spre dezvoltare sustenabilă prin introducerea de soluții inovatoare, având ca obiectiv reducerea sărăciei energetice. Dorințele lor sunt relativ simple: transparență absolută în modul de reglementare al taxelor, coroborată cu predictibilitate și consistență în adoptarea de noi reglementări în domeniu.
Dată fiind graba cu care au fost adoptate restricțiile din sectorul energetic (OUG 114) și comentariile critice care au urmat din UE, precum și disponibilitatea principalilor jucători din sectorul energetic de la nivel național pentru a dialoga și a investi suplimentar în România, o dezvoltare sustenabilă reală poate fi atinsă prin modernizarea armonioasă a capacităților de generare a energiei electrice din surse regenerabile dar și convenționale, care să vină în sprijinul nevoilor populației.
