Directorul general adjunct al Gazprom aruncă toată vină pentru încetarea livrărilor de gaze prin Nord Stream 1 asupra grupului Siemens Energy. Într-o declarație făcută marți pentru Reuters,Vitali Markelov a răspuns la întrebarea când se vor relua totuși livrările, cu o propoziție cel puțîn stupidă: ”Întrebați Siemens!”. În cursul operațiunii de mentenanță anunțată vinerea trecută, Gazprom a informat că a detectat o scurgere de ulei în unicul reactor al gazoductului Nord Stream1, motiv pentru care a prelungit întreruperea livrărilor de gaz până la efactuarea reparatiei respective de către Siemens. Siemens Energy a precizat din nou că nu a fost solicitat să efectueze reparații, iar scurgerea de ulei invocată de Gazprom nu afectează, în mod obișnuit, reactorul, problema putând fi soluționată pe loc.
A început duelul acuzațiilor reciproce
Încetarea livrărilor de gaz a provocat îngrijorare la Bruxelles, care continuă să acuze Moscova că utilizează gazul că armă economică, cu titlu de represalii la sancțiunile ce au vizat Rusia după invadarea Ucrainei. Kremlinul aruncă întreagă răspundere pentru situația creată în privința gazoductului Nord Steam asupra occidentalilor, dat fiind că sancțiunile împiedică asigurarea mentenanței infrastructurilor gaziere. ”Problemele de pompaj de gaz au apărut din cauza sancțiunilor impuse de statele occidentale”, a declarat din nou Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, cu precizarea că, ”până la efectuarea reparatiei, transportul gazului via Nord Stream va fi total suspendat ”.
Germania se orientează către energia nucleară
În afară temerii de o gravă penurie de gaze naturale în Europa, actuală încetare a livrărilor de gaze din Rusia către Europa a antrenat o explozie nouă a prețului. Luni, prețul de referință la gaze în Europa crescuse cu 30%, până la 272 euro pentru un megawatt/ora, față de circa 70 euro la începutul anului, înaintea invadării Ucrainei. În acest context, unele țări europene au fost ”împinse” să găsească alternative, chiar dacă ele contravin obiectivelor climatice stabilite prin acorduri internaționale. Este și cazul Germaniei care luni a anunțat că, în cele din urmă, lasă în stare de veghe două centrale nucleare până în luna aprilie 2023, pentru a face față unei eventuale penurii de electricitate.
