În cursul zilei de 7 noiembrie 2025, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (Direcția de Investigare a Criminalității Economice și Inspectoratul de Poliție Județean Galați – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice), efectuează 7 percheziţii domiciliare pe raza județelor Galați, Ilfov și a municipiului București, la sediul social al societății comerciale X, precum și la locuințele persoanelor implicate în comiterea faptelor, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În fapt, din probele administrate până în prezent, s-a reţinut că persoanele cu funcții de conducere din cadrul societății comerciale au acționat în vederea delapidării acesteia prin intermediul unor entitați afiliate înregistrate în alte jurisdicții, acestea din urmă fiind implicate și în crearea unor circuite evazioniste, în acest sens fiind folosite ca documente justificative o serie de contracte de achiziții bunuri sau prestări servicii care nu au avut la bază operaţiuni reale, precum și contracte de împrumut fictive.
Modalitatea faptică de comitere a infracţiunilor de delapidare şi de evaziune fiscală a constat, în principal în:
1) Tranzacționarea unui volum mare de certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO₂
În perioada 2019–2022, societatea X a derulat mai multe tranzacții majore de vânzare și achiziție a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră CO₂. Fondurile inițial alocate pentru achiziția acestor certificate, cu un scop operațional clar, au fost redirecționate către entități afiliate, fără niciun beneficiu economic pentru societatea românească.
În vederea materializării acestor demersuri, doua persoane, în calitate de membri ai consiliului de administrație al societății X, au aprobat vânzarea către două entități între care GAZPROM RUSIA a aproximativ 5,755 milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră CO2, valoarea totală a tranzacției fiind de 137.552.250 euro, la un preț mediu de 23,90 euro/certificat.
Ulterior, în cursul anului 2020, cei în cauză, au procedat la transferarea sumelor de bani în conturile ”societății mamă”, folosind drept vehicule financiare mai multe subsidiare deținute de una dintre persoanele menționate anterior prin intermediul unei societăți din Singapore.
În acest context, la data de 01.03.2021, societatea X înregistra un deficit de aproximativ 3 milioane de certificate, situație de natură a conduce la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor legale instituite de art. 8 litera e din HG nr. 780/14.06.2006 .
Dat fiind că societatea X avea obligația depunerii la Registrul Național a unui volum de certificate de emisii echivalent producției din anul 2020, în cursul anului 2021, societatea a achiziționat 1 milion de certificate de emisii din portofoliul unei alte societăți din grup cu sediul în Cehia, la un preț mediu de 47,8 euro/certificat, suma aferentă tranzacției, de peste 48.000.000 euro, fiind achitată din conturile curente ale societății X.
De asemenea, s-a procedat la achiziția unui număr de aproximativ 2 milioane certificate de la GAZPROM RUSIA, la un preț mediu de 48 euro/certificat, valoarea totală fiind de aproximativ 107.000.000 euro, din care 17.000.000 euro au reprezentat dobânzi/comisioane/beneficii achitate din fondurile curente ale societății X, restul sumei de aproximativ 90.000.000 euro urmând a fi rambursată la momentul încasării certificatelor de emisii aferente anului 2021.
În acest mod, resursele financiare retrase din patrimonial societății X și utilizate în interes propriu/de grup au fost în cuantum de aproximativ 154.000.000 euro la care se pot adăuga și sumele aferente contravalorii certificatelor de emisii pentru anul 2021.
În concluzie, tranzacțiile cu certificate CO₂ nu au avut ca scop atingerea obiectivelor economice legitime ale societății, ci au fost folosite ca instrument de delapidare și de optimizare fiscală ilicită, transferând resurse financiare în beneficiul entităților afiliate și al acționarilor, în detrimentul patrimoniului și stabilității financiare a X.
2) Încheierea de contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente:
Examinarea fluxurilor financiare arată transferuri semnificative, estimate la peste 137 milioane euro, către entități afiliate din Europa.
S-au identificat situații în care fondurile destinate investițiilor industriale au fost deturnate pentru acoperirea plăților către persoane juridice afiliate, fără o justificare operațională.
3) Încheierea de contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri, în vederea delapidării patrimoniului societății X:
Între X și entități juridice nerezidente, controlate de aceleași persoane fizice, au fost identificate o serie de operațiuni financiare transfrontaliere, ale căror caracteristici, coroborate cu circumstanțele în care au avut loc și scopul urmărit, pot conduce la ipoteza că fondurile rulate prin conturile din România ale societății, ar putea proveni din posibile activități infracționale (evaziune fiscală, fraudă, ”utilizarea abuzivă a activelor corporale”, ”manipulare a bilanțului”, spălare a banilor).
Un exemplu în acest sens îl constituie plățile, totalizând 16.984.201 euro, efectuate între 2020–2022 către o societate nerezidentă, pentru servicii fictive de management și consultanță.
Un alt exemplu îl reprezintă transferurile operate în perioada 2022 – 2023 către o societate rezidentă în Singapore, în valoare totală de aproximativ 40.000.000 dolari. Probatoriul administrat indică suspiciuni că plățile nu au avut un conținut economic real, iar reprezentanții societății X au acţionat în vederea delapidării patrimoniului acestei societăți prin intermediul persoanei juridice rezidente în Singapore, aceasta fiind utilizată și pentru crearea unui circuit evazionist, sens în care au fost folosite ca documente justificative o serie de contracte de achiziții bunuri care nu au avut la bază operaţiuni reale.
Acționând în aceste modalități, în perioada 2019 – 2023, resurse financiare și materiale ale societății în cauză, estimate la aproximativ 300 de milioane de euro, au făcut obiectul unor multiple tranzacții intra-grup în baza unor justificări fictive, fapt ce a determinat atât prejudicierea acestei persoane juridice, cât și a bugetului consolidat al statului.
Precizăm că percheziţia domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală, în vederea descoperirii și strângerii probelor necesare soluţionării cauzei, care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
