Mihai Nicuţ (e-nergia.ro)
Deși ponderea gazului natural în producția de energie electrică a tot scăzut, totuși prețul gazului influențează într-o măsură decisivă prețul energiei electrice din România, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și consultant. Dincolo de extinderea stocării pentru energie regenerabilă, o primă soluție este creșterea generării de energie electrică în centralele pe gaze.
Răzvan Nicolescu spune că, anul trecut, ponderea gazului natural în producția de energie electrică a fost de sub 10%, dar prețul gazului a influențat prețul de închidere al pieței de energie electrică în 75% din timp. În aceste condiții, Nicolescu spune că este necesară creșterea producției de energie electrică din gaz – amintește și de proiectele întârziate – alături de soluția creșterii stocării pentru energie produsă din surse regenerabile, mai ales instalarea de baterii care să înmagazineze energia produsă în parcurile fotovoltaice.
Iată postarea integrală a lui Răzvan Nicolescu:
“În anul 2023 ponderea gazului natural în producția de energie electrică a fost sub 10% din totalul producției de energie electrică din România.
În același an, gazul natural a influențat prețul de închidere al pieței la energie electrică în aproximativ 75% dintre zile.
Concluzie: deși mic ca importanță în partea de generare, gazul a avut un impact imens din punct de vedere financiar, influențând foarte mult prețul la energie electrică.
Ce e de făcut? Ori ai mai mult gaz în producția de energie electrică (vezi întârzieri Iernut) stimulând concurență între cei pe gaz, ori nu ai deloc gaz în mixul de energie electrică la închiderea pieței când se stabilește prețul marginal.
Cred că prima opțiune este cea care poate fi implementată.
O altă soluție de scădere a prețurilor este încurajarea stocării în baterii, eventual alături de proiecte de PV. Deși sunt multe discuții, avem mult prea puține astfel de proiecte. Astfel de proiecte pot genera concurență gazului la închiderea pieței, mai ales că au devenit foarte competitive ca și Capex.
Piața de energie electrică din România are nevoie de un nou design de piață. Sper ca ANRE să iasă cât mai repede din inerția și adormirea în care se află pentru că pe regulile actuale pierdem competitivitate și atractivitate economică.
Piața trebuie să fie lăsată liberă într-un design (cadru) stabilit de reglementator”.
Cum stau lucrurile cu centralele pe gaze în construcție
După o ședință a Comandamentului Energetic care a avut loc vineri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit despre stadiul lucrărilor la două proiecte de centrale pe gaze pe care ar fi dorit să se bazeze în această iarnă: cea a Romgaz de la Iernut și cea a Rompetrol de la Midia.
“La Iernut, așteptăm un plan de accelerare a lucrărilor de la Duro Felguera. Trebuia să-l primim săptămâna asta. Îl așteptăm de urgență, acesta a fost mesajul pentru Romgaz și, sigur, pentru antreprenorul spaniol. Cel puțin jumătate, așa ne-au asigurat, ar putea fi pusă în funcțiune anul acesta, undeva la 200 MW″, a spus Burduja. Centrala nouă pe gaze în ciclu combinat are o capacitate de 430 MW și, dacă se va respecta termenul decembrie 2024, va fi pusă în funcțiune după patru ani de întârziere.
″De asemenea, am primit asigurări că o altă investiție avansată va fi pusă în funcțiune anul acesta, respectiv centrala în cogenerare pe gaze de 70 MW de la Midia″. Un proiect derulat de Rompetrol Energy, companie controlată de Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român (FIEKR), la care acționari sunt KMG International, compania-mamă a Rompetrol (80%), și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE – 20%), deținută integral de Ministerul Energiei. Inițial, proiectul ar fi trebuit finalizat în vara lui 2023, dar au apărut neînșelegeri cu firma Calik Eenerji din Turcia, care este contractorul EPC al proiectului.