Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române este câștigătorul unuia dintre cele 185 de granturi oferite anul acesta de Consiliul European pentru Cercetare – ERC Advanced Grant – în cadrul programului Horizon 2020. Anunțul a fost făcut astăzi, 31 martie 2020, de către European Research Council. Este prima dată când România obține un ERC Advanced Grant, iar proiectul de cercetare propus de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române este singurul proiect românesc aflat pe lista câștigătorilor, se arată într-un Buletin informativ al Academiei Române |
TYPARABIC – Primele cărți tipărite în limba arabă pentru creștinii arabi. Transferuri culturale între Europa de Est și Orientul Apropiat otoman în secolul al XVIII-lea este coordonat de dr. habil. Ioana Feodorov și va fi realizat de o echipă internațională formată din 13 cercetători din România, Franța, Germania Liban, Marea Britanie, Olanda, Rusia, Turcia și Ucraina.
Proiectul își propune o analiză aprofundată a legăturilor dintre Țările Române și alte state din Sud-Estul Europei, pe de o parte, și creștinii arabi din Imperiul Otoman pe de altă parte, din perspectiva progresului social pe care l-a adus în Orientul Apropiat cultura tiparului în secolul al XVIII-lea, la care românii au contribuit în mod esențial.
Cercetarea vizează în primul rând transferul de tehnologie a tiparului din Țara Românească și Moldova către ținuturile orientale guvernate de Poarta Otomană, în beneficiul creștinilor arabofoni, de rit bizantin și catolici. În al doilea rând, urmează să fie realizat un repertoriu descriptiv și sistematic al tuturor cărților arabe tipărite între 1701 și 1800 în Țările Române, Liban, Siria și ținuturile învecinate.
Alte teme conexe ale proiectului sunt: contextul întemeierii și funcționării tiparnițelor cu litere arabe în teritoriile aflate sub stăpânire ori suzeranitate otomană; legăturile creștinilor din Biserica Antiohiană de rit bizantin cu Moldova și Țara Românească, prin călători și prin circulația cărții vechi și a manuscriselor grecești; rolul tiparului în păstrarea tradiției creștine și pătrunderea în cult a limbii arabe, fenomen contemporan cu pătrunderea limbii române în cărțile bisericești din ținuturile românești; contribuția apariției tiparului la Alep și Beirut în apariția primei mișcări de Renaștere a culturii arabe creștine, către 1820.
Tema relațiilor culturale dintre români și arabii creștini studiată la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române
Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române desfășoară de mai bine de un deceniu și jumătate, sub coordonarea dr. habil. Ioana Feodorov, proiecte privitoare la relațiile culturale între români și arabii creștini din provinciile otomane est-mediteraneene (Libanul și Siria de azi). Pe urmele înaintașilor care s-au ilustrat în acest domeniu (Nicolae Iorga, Marcu Beza, Virgil Cândea ș.a.), au fost realizate mai multe teme de cercetare privind editarea și traducerea de manuscrise arabe creștine privitoare la istoria românilor și începuturile tiparului arab cu ajutor din Țările Române. Începând din acest an, în Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române se desfășoară un amplu proiect interdisciplinar de catalogare a colecțiilor de manuscrise orientale deținute de Biblioteca Academiei Române (București și Filiala Cluj), în care sunt implicați mai mulți cercetători din Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române și din afara lui.
Dr. habil. Ioana Feodorov – coordonatoarea proiectului
Coordonatorul proiectului TYPARABIC, dr. habil. Ioana Feodorov, cercetător științific gr. I în Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, este specialistă în cultura arabă creștină și studiază de mai multe decenii relațiile arabilor din Biserica Antiohiană cu românii. A publicat numeroase lucrări în țară și străinătate cu privire la jurnalul călătoriei arhidiaconului antiohian Paul din Alep în Moldova și Muntenia, la începuturile tiparului arab în Răsărit cu ajutor din Țările Române, la circulația literaturii creștine între Europa de Est și ținuturile est-mediteraneene.
Proiectul TYPARABIC a fost înscris spre finanțare la secțiunea Științe Sociale și Umaniste, care a reunit 500 de propuneri, Consiliul European de Cercetare selectând 48 de câștigători. Celelate două secțiuni ale competiției de finanțare au fost: Științele Vieții și Științe Fizice și Inginerie.
@ Cum ați comenta și despre faptul că indivizi precum, Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Sorin Roșca-Stănescu, indivizi trecuți de vârsta de 65 de ani, încalcă restricțiile impuse de ministrul de la MAI, Velea, după cum anunță publicațiile de știri și opinii că ar fi invitați în locuri publice să își exprime opiniile, referitoare la programul dintre orele 11-13 pentru efectuarea de plimbări și cumpărături, restricții pe care chiar și Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că le respectă, ministrul Velea neanuțând public dacă indivizii la care face referire comentariul au fost sancționați conform regulilor stabilite prin ordonanțele ministrului de la MAI, ?