Guvernul a aprobat proiectul de ordonanță de urgență care modifică și completează unele acte normative în domeniul pensiilor de stat administrate private, respectiv Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative și Legea nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private. Măsura legislativă adoptată este în concordanță cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Documentul vine în contextul actual caracterizat de nivelurile ridicate ale ratei inflației în zona Euro, fenomenul de creștere a prețurilor la energie, creșterea riscului de piață cauzată de o volatilitate ridicată pe piețele financiare, respectiv situația piețelor financiare din Uniunea Europeană marcate de deteriorare a echilibrelor macroeconomice generate de conflictul armat ruso-ucrainean.
O altă motivație este dată de deprecierea valorii titlurilor de stat aflate în portofoliile fondurilor de pensii, previziunile care arată încetinirea ritmului de creștere economică determinate, printre altele, și de fenomenul creșterii ratelor dobânzilor la împrumuturi, dar și de efectele crizei sanitare generate de pandemia de coronavirus care se resimt și în prezent.
Astfel, pentru a contracara posibilele efecte negative asupra sistemului de pensii private din România și asupra participanților la acest sistem, cât și pentru a răspunde provocărilor actuale, prin actul normativ adoptat se urmărește și întărirea capacității de supraveghere a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și o mai mare responsabilizare a administratorilor în ceea ce privește desfășurarea activității acestora.
Printre modificările aduse cadrului de reglementare primar aplicabil sistemului de pensii private (Legea nr. 411/2004, Legea nr. 204/2006 și Legea nr. 187/2011), amintim cele prin care:
– se introduc principii privind regulile de investire și atribuțiile directorilor de investiții din cadrul administratorilor;
– se stabilește un procent de 3% în situația în care statul român are dețineri sau participații în cadrul entităților de private equity, respectiv 5% în cazul în care fondurile de investiții private de capital în care se investește sunt finanțate atât din fonduri alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și ale statului român, diferențierea s-a realizat în scopul „oferirii unui cadru facil de alocare mai diversificată a activelor pentru creșterea investițiilor pe piața locală”, astfel cum este menționat în cadrul „Tabloului de bord privind acoperirea recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 ”;
– se introduc dispoziții tranzitorii aplicabile deținerilor existente în prezent pentru investițiile deja efectuate în aceste instrumente financiare aflate în portofoliile fondurilor de pensii private, acestea putând fi păstrate pe întreaga perioadă de existență a societăților sau fondurilor de investiții private de capital, administratorii neputând efectua investiţii suplimentare contractelor aflate în derulare decât în condițiile investiționale stabilite prin noua soluție legislativă;
– se precizează atribuțiile structurii de management al riscului în cadrul administratorilor și principiile privind modul de evaluare a activelor fondurilor și responsabilitatea administratorilor;
– se suplimentează activitățile privind administrarea unui fond de pensii;
– se stabilește obligația administratorului de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;
– se prevede obligația de constituire la nivelul entității a unui comitet de investiții format din membrii independenți (care va adopta decizii pentru operațiunile de investire/dezinvestire), precum și a unui comitet de remunerare;
– se introduc prevederi privind cerințele pentru persoanele cu funcții-cheie și introducerea unor prevederi exprese privind autorizarea acestor persoane;
– se completează documentația aferentă cererii de autorizare, de constituire;
– se stabilește un comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităților principale și a celor secundare/conexe;
– se introduce obligația respectării, în orice moment, pe parcursul activității, a condițiilor de autorizare și a celor de funcționare;
– se completează cerințele de raportare și transparență;
– se stabilește dreptul participanților și al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private. Acest drept este imprescriptibil;
– se introduce posibilitatea ca, în cazul declanșării procedurii de administrare specială, ASF să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii drept administrator special, în condițiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranță a sistemului de pensii private, în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplinește cerințele legale în acest sens;
– sunt introduse prevederi referitoare la mandatul directorului general, reglementat de Legea nr. 187/2011.
În prezent, Pilonul II de pensii administrează activele a peste 7,9 milioane de cetățeni români, acest nivel de acoperire fiind datorat faptului că acest sistem are un caracter obligatoriu.
