Guvernul declară război numerarului

Legea privind pachetul fiscal a fost promulgată de către președinte, astfel că ea va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, respectiv la 3 zile de la publicare sau la o dată ulterioară, dacă așa se prevede în respectiva lege. Printre multiplele prevederi ale acestei legi se regăsește și modificarea Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar, modificări care se referă la plafonul operațiunilor în numerar, atât între persoane juridice, cât și între cele juridice și fizice, dar și între persoanele fizice. Astfel, între persoanele juridice plafonul operațiunilor în numerar este de 1.000 lei, dar nu mai mult de 2.000 lei pe zi, cu excepția magazinelor de tipul cash and carry, unde plafonul este de 2.000 lei. Inițial plafonul a fost de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei. Deci reducere a plafoanelor cu 80%, iar în relația persoană juridică – persoană fizică, plafonul este de 5.000 lei, deci o reducere de 50%, iar din 2025 plafonul va fi 2.500 lei. Totodată, plafonul de casă, adică soldul pe care-l poate avea o persoană juridică în casierie, va fi de maximum 50.000 lei. Și între persoanele fizice este stabilit un plafon de 10.000 lei, în prezent plafonul este de 50.000 lei. Fragmentările de plăți/încasări sau de facturări sunt interzise. Sancțiunile pentru nerespectarea legii sunt, conform legii:

„Art. 12. – (1) Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2) și (3), art. 4 alin. (1) și (2), art. 42 alin. (1), art. 9 și 10 constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei.”

Așa cum se poate vedea, amenda este foarte mare, respectiv 25% din partea care depășește prevederile legii. Sigur, toate aceste măsuri sunt menite, cel puțin declarativ, să reducă evaziunea fiscală, dar ce ne facem cu punerea lor în practică?

De exemplu:

– cum facem cu sumele încasate la nunți. Dacă cineva dăruiște mai mult de 10.000 lei? Cum o face, cu cardul, cu ordin de plată de la bancă? Cum se verifică de către organele de control?

– casele de amanet intră în această logică a numerarului? Dar casele de schimb valutar?

– dar în târguri și oboruri de animale? Facem plăți și încasări cu cardul?

– dar la piețele de second-hand?

Poate că toate aceste probleme care se întâlnesc în practică se vor rezolva prin normele de aplicare, vom vedea.

Un lucru este însă cert: din tot acest război declarat numerarului, deși în cele mai multe țări din U.E. plafoanele sunt mult mai mari, mai ales în relația persoană juridică-persoană fizică, persoană fizică-persoană fizică, principalul câștigător, de departe, sunt băncile, care vor încasa mult mai multe comisioane din operațiuni pe conturi, pe carduri, care se vor multiplica spectaculos. De aceea, printre altele, nu prea le deranjează faptul că vor plăti un impozit suplimentar pe cifra de afceri de 2%. Cel puțin nu se vede o reacție din partea acestora.