Îmbătrânirea populației, un fenomen greu de oprit

Biblioteca Academiei Române, în colaborare cu Institutul Național de Statistică, a organizat evenimentul de dezbatere pe seama primelor rezultate provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor. Sub tema „Îmbătrânirea populației rezidente, un fenomen greu de oprit“, la întrunirea din Amfiteatrul Bibliotecii Academiei Române au luat parte președintele Institutului Național de Statistică, prof. univ. dr. Tudorel Andrei, vicepreședintele Academiei Române, acad. Marius Andruh, rectorul Universității București, prof. univ. dr. Marian Preda, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, alături de jurnaliști și oameni de cultură.

Președintele Institutului Național de Statistică a vorbit despre îmbătrânirea populației rezidente, tranziția demografică, migrația internațională, scăderea populației rezidente, îmbătrânirea populației, dezechilibrele demografice între județe, implementarea unui mecanism de identificare a populației rezidente „fără a intra pe teren“.

„Observăm că, pe parcursul ultimilor 30 de ani, avem o scădere a populaţiei de aproape 4 milioane de persoane, iar dacă ne comparăm cu anul 1966, populaţia României din 2021 este la nivelul celei de atunci. Piramida vârstelor este un instrument foarte important pentru a vedea nu numai structura pe cele două vârste, dar și care este impactul unor decizii politice, al unor schimbări politice sau al unor momente importante din istoria unei ţări. Şi, aici, practic ce ar trebui să observăm? În primul rând că avem două piramide. Avem piramida vârstelor de la ultimele două recensăminte şi observăm o scădere a bazei, deci practic o scădere a populaţiei rezidente tinere atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021.

Aici aş face o observaţie. Se observă că la recensământul din 2021 baza este şi mai mică şi avem la nivelul populaţiei de sub un an o scădere cu 18%. Această cohortă poate să crească în perioada următoare întrucât veţi vedea ceva. Efectul migraţiei internaţionale, cel puţin din perioada 2002 – 2013, 2014, este o perioadă de vârf, se concretizează în această perioadă prin copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă. Şi veţi vedea că este posibil ca această bază să fie ameliorată în perioada următoare întrucât copiii care s-au născut în 2021 pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă, că şi aici sunt două categorii: îi înregistrezi, dar pleacă, şi atunci sunt consideraţi persoane care migrează, sau sunt înregistraţi şi rămân, şi atunci sunt persoane care rămân în populaţia rezidentă”.

Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității București, a precizat „Recensământul este o fotografie a situației României“. Sociolog la bază, rectorul Preda a menționat că este necesar să fie făcută o reformă administrativă a teritoriului României, deși reformele sunt costisitoare pentru cei care iau aceste măsuri. O temă aparte abordată de către Marian Preda a reprezentat-o scăderea numărului de nou născuți, alături de lipsa politicilor pentru creșterea natalității, populația rurală din România, care este aproape jumătate din populația țării, și rezolvarea problemelor de inechitate mai ales în ceea ce privește pensiile.

Directorul Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, și-a exprimat surprinderea față de datele prezentate de către specialiști: „Sunt șocat de numărul de decese din perioada 2011-2022, cu 645.000 mai multe decât numărul nașterilor“.

Acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, a punctat că „Recensământul Populației și al Locuințelor runda 2021 este al 13-lea recensământ din istoria modernă a României și al patrulea recensământ după decembrie 1989. O noutate însă nu poate trece neobservată și anume faptul că este primul dintre recensămintele naționale efectuate în format digital. Tot o premieră a fost şi introducerea auto-recenzării, fiind pentru prima dată în istoria recensămintelor când românii au avut posibilitatea de a-şi completa singuri chestionarele de recensământ.

Şi totuşi, de ce avem nevoie de recensământ? Această acţiune a Institutului Naţional de Statistică este radiografia societăţii noastre şi trebuie să stea la baza dezvoltării ulterioare a României. Rezultatele recensământului vor ajuta la construcţia viitoarelor politici publice, la distribuirea corectă și eficientă a fondurilor bugetare, la elaborarea de proiecte relevante, prin asigurarea reprezentativității comunităților.”

Aşa cum ne-am aşteptat, în ultimii zece ani asistăm la o îmbătrânire a populaţiei şi o inversare a piramidei vârstelor, aşa cum de fiecare dată Institutul Național de Statistică a prezentat în statisticile efectuate în intervalul de zece ani, dintre cele două recensăminte”.