Analiză Tavex
94% dintre români dețin locuința în care trăiesc, iar aurul de investiții este perceput aproape la același nivel cu proprietățile imobiliare atunci când vine vorba despre protejarea patrimoniului în fața inflației.
În prezent, investitorii au la dispoziție mai multe opțiuni ca oricând pentru a-și plasa economiile: imobiliare, acțiuni, ETF-uri, fonduri de investiții, obligațiuni, Bitcoin sau aur de investiții. Fiecare dintre aceste active răspunde însă unor obiective diferite și nu ar trebui evaluate exclusiv prin prisma randamentului potențial.
Acțiunile, ETF-urile și fondurile de investiții sunt utilizate, în general, pentru a beneficia pe termen lung de creșterea companiilor și a piețelor financiare, însă valoarea lor poate fluctua semnificativ. Obligațiunile pot oferi venituri mai predictibile, însă sunt în continuare expuse riscului de dobândă, riscului de credit și inflației. Bitcoin poate aduce câștiguri importante, însă este caracterizat de o volatilitate ridicată.
Investițiile imobiliare oferă deținerea unui activ tangibil, cu posibilitatea obținerii unor venituri din chirii și a construirii unui patrimoniu pe termen lung. În același timp, presupun un capital inițial ridicat, costuri permanente de întreținere și un proces de vânzare care poate dura. Aurul de investiții nu generează dobânzi, dividende sau venituri din chirii. Rolul său principal este conservarea valorii în timp, diversificarea averii și reducerea dependenței de o singură piață sau instituție financiară.
Siguranța financiară cântărește mai mult decât randamentul
În ciuda numărului tot mai mare de oportunități de investiții, siguranța financiară rămâne o prioritate pentru români. Potrivit studiului Tavex privind comportamentul de economisire și investiții al românilor, 86% dintre persoanele care economisesc sau investesc afirmă că principalul motiv pentru care pun bani deoparte este siguranța financiară. Rezultatele arată că deciziile financiare personale sunt motivate mai degrabă de dorința de protecție și de pregătirea pentru situații neprevăzute decât de obținerea celui mai mare randament posibil.
„Un potențial mai mare de câștig vine întotdeauna la pachet cu un risc mai ridicat. O administrare sănătoasă a finanțelor personale nu ar trebui să înceapă cu întrebarea care investiție poate aduce cel mai mare câștig, ci cu rolul pe care fiecare parte a economiilor trebuie să îl îndeplinească. O parte din bani trebuie să rămână lichidă, o altă parte poate fi orientată către creștere pe termen lung, iar o altă componentă poate avea ca obiectiv conservarea valorii în timp”, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România.
Imobiliarele și aurul sunt percepute aproape în egală măsură ca protecție împotriva inflației
Întrebați în cadrul studiului Tavex „Atitudinile de economisire și investiții în România” care activ protejează cel mai bine puterea de cumpărare în timp, 21% dintre respondenții care economisesc au indicat investițiile imobiliare, iar 20% au ales aurul de investiții și alte metale prețioase.
Diferența de doar un punct procentual arată că aurul este perceput deja, alături de proprietățile imobiliare, ca un activ tangibil asociat cu protejarea valorii economiilor. Acest lucru nu înseamnă însă că cele două tipuri de investiții sunt interschimbabile. O proprietate imobiliară poate fi utilizată și poate genera venituri din chirii, însă presupune un prag de intrare ridicat, taxe, costuri de renovare și un proces de vânzare mai lent. Aurul este compact, poate fi achiziționat treptat și este, în general, mai ușor de transferat sau valorificat, însă nu produce venituri recurente.
„Nu există o investiție universal valabilă pentru toată lumea. Imobiliarele și aurul răspund unor nevoi diferite, însă au un element comun important: sunt percepute ca active reale, tangibile. Acest sentiment de control și de proprietate devine cu atât mai valoros atunci când obiectivul nu este profitul pe termen scurt, ci protejarea patrimoniului familiei”, a adăugat Victor Dima.
Încrederea românilor în investițiile imobiliare este strâns legată și de structura proprietății locuințelor din România. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, 94% dintre români erau proprietarii locuinței în care trăiau1, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 68%.
De generații, deținerea unei locuințe este percepută în România drept fundamentul stabilității financiare – un bun care oferă siguranță, își poate crește valoarea în timp și poate fi transmis copiilor. Încrederea în piața imobiliară este alimentată nu doar de evoluția prețurilor, ci și de rolul central pe care proprietatea îl ocupă în patrimoniul unei familii.
Aurul de investiții poate îndeplini un rol similar în construirea și transmiterea patrimoniului. Poate fi păstrat pe termen lung, împărțit între moștenitori și transferat din generație în generație fără a depinde de starea unei proprietăți sau de performanța unei companii.
Spre deosebire de investițiile orientate în principal către generarea de venituri, aurul fizic este inclus într-un portofoliu în special pentru rolul său de conservare a valorii pe termen lung. Este recunoscut și tranzacționat la nivel global, nu se degradează fizic în același mod în care se pot deteriora clădirile și poate fi acumulat treptat, prin achiziții de valori diferite.
În același timp, aurul nu trebuie privit ca un substitut pentru toate celelalte investiții. Prețul său poate evolua atât în sens pozitiv, cât și negativ, inclusiv pe intervale mai scurte de timp. Valoarea sa pentru investitori constă în principal în rolul pe care îl joacă într-un portofoliu diversificat și în contribuția la construirea unui patrimoniu de familie alături de proprietăți, active financiare și rezerve de lichidități.
„Adevărata siguranță financiară nu vine din concentrarea tuturor resurselor într-un singur activ, ci dintr-o alocare echilibrată a patrimoniului între rezerve lichide, investiții orientate spre creștere și active destinate conservării valorii pe termen lung. Pentru multe familii, aurul poate reprezenta o componentă importantă a acestei ultime categorii”, a concluzionat Victor Dima.
1 https://ec.europa.eu/eurostat/web/interactive-publications/housing-2025?utm_
