Mihai Nicuţ (e-nergia.ro)
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care companiile de petrol, gaze și carburanți cu cifre de afaceri mai mari de 50 milioane euro pe an vor fi obligate să achite de anul viitor impozit de 1,5% din cifra de afaceri.
Klaus Iohannis a semnat un “decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 508/01.10.2024)”, potrivit unui comunicat al Președinției.
Legea este cea care triplează de fapt, de la 0,5% la 1,5% impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile mai mari din sectorul petrolier, în condițiile în care scopul inițial al Legiuitorului părea a fi fost eliminarea pragul cifrei de afacer de 50 milioane euro de la care firmele din sectoarele menționate datorează impozitul de 0,5%.
Am atras atenția acum opt zile asupra situației create prin votul din Camera Deputaților, într-un text pe care îl puteți citi AICI
Parlamentul României a adoptat de fapt o modificare a Codului Fiscal, despre care presa a mai relatat, referitoare la anularea pragului de 50 de milioane de euro până la care firmele din sectorul de petrol și gaze nu plăteau impozitul pe cifra de afaceri de 0,5%. Practic legiuitorul a statuat că orice companie din sector, indiferent de mărimea sa – deci chiar și o firmă cu o benzinărie sau o stație de GPL, va plăti impozitul de 0,5% pe cifra de afaceri. Suma este datorată în plus față de impozitul pe profit.
Cu trei inițiatori, printre care unul de la PSD și doi de la minorități, inițiativa (Pl-x nr. 508/2024) a fost respinsă de Senat, dar a fost ulterior votată de Cameră, devenind “Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal” și trimisă la promulgare.
Însă apare o problemă despre care nu s-a vorbit. Fie din eroare de tehnică legislativă, fie intenționat, s-a ajuns la o dublă taxare a companiilor din sector, astfel încât unele vor ajunge să plătească 1,5% taxă pe cifra de afaceri, nu 0,5% și vor plăti și impozit pe profit. Iată ce s-a întâmplat.
În România este în vigoare deja impozitul pe cifra de afaceri, care se aplică tuturor companiilor cu afaceri anuale de peste 50 de milioane de euro. El este de 1% din cifra de afaceri și este datorat în situația în care firma respectivă este pe pierdere sau impozitul pe profit care ar fi trebuit plătit este mai mic decât acest 1% pe cifra de afaceri. Asta ca regulă generală. Prin excepție însă de la regula de mai sus, înainte de ultima modificare, companiile din sectorul de petrol și gaze cu afaceri de peste 50 de milioane de euro plăteau și impozitul pe profit și impozit de 0.5% pe cifră de afaceri.
Ei bine, a venit modificarea, care a eliminat pragul de 50 de milioane de euro. A fost eliminat respectivul articol în care se stabilea pragul de 50 de milioane de euro din legea veche și a fost introdus altul, în care orice companie din sector, indiferent de mărime, plătește cei 0,5%.
Numai că, dacă în vechea formă scria că cei 0,5% se aplică “Prin excepţie de la art. 18.1”, adică prin excepție de la regula impozitării cu 1% a cifrei de afaceri, în noul articol pus în locul lui nu mai apare formularea “prin excepție”, așadar se înțelege că respectivele companii ajung acum să plătească și 1% din cifra de afaceri, și cei 0,5%.
Așadar, companiile petroliere cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti și impozitul pe cifra de afaceri (dacă este mai mare decât cel pe profit), și impozit de 0,5% și, eventual, și impozitul pe profit, dacă el există.
Problema a fost sesizată de Consiliul Economic și Social, care a dat aviz negativ, dar cu avizul CES este consultativ, legea poate fi votată oricum, ceea ce s-a și întâmplat. Iată ce a scris CES:
Petromidia pare a fi cea mai afectată companie
Cele mai afectate companii sunt tot firmele mai mari din sector, dar nu Petrom, care este integrată și al cărei profit este substanțial iar impozitul pe profit depășește 1% din cifra de afaceri. Dar comercianții mari de carburanți unde afacerile sunt mari iar marjele sunt mici pot plăti acest impozit triplat. Situația cea mai complicată pare a fi la Rompetrol Rafinare Constanța, firma care operează rafinăria Petromidia și lanțul de benzinării Rometrol. A avut în 2023 o cifră de afaceri netă de 17 miliarde de lei dar o pierdere netă de 550 de milioane și ar urma să plătească impozitul pe cifra de afaceri de 1,5%, față de 0,5% acum. Compania a atras atenția și înainte de această modificare legislativă că taxarea este împovărătoare, acesta fiind și motivul unei deprecieri masive a activelor, operată în acest an.
„Pe fondul ultimelor prognoze pe termen lung, aferente factorilor macroeconomici (ex. marjele de rafinare europene în scădere, dinamica în scădere a cererii pentru produsele rafinate, costul mediu ponderat al capitalului în creştere) şi considerând cele mai noi prevederi legale în materie de fiscalitate (taxă de solidaritate, taxă pe cifra de afaceri), raportul de final de an 2023 de reevaluare a activelor deţinute şi operate de companie, coordonat şi auditat de companii parte a Big Four, a relevat o devalorizare a activelor operaţionale cu o valoare de 223 de milioane de dolari, aproximativ 82% din rezultatul net negativ al anului 2023. (…)
Toţi aceşti factori devalorizează întreg lanţul de active operaţionale, iar resursele financiare limitate sunt orientate cu prioritate de companie către proiectele de mentenanţă şi revizie, dar şi către asigurarea investiţiilor obligatorii tehnologice şi de mediu. Diminuarea semnificativă a resurselor financiare pentru continuarea planurilor de modernizare a activităţilor curente, dar şi a dezvoltării de noi proiecte de eficienţă energetică, influenţează perspectivele, competitivitatea şi stabilitatea regională a companiei”, a anunțat compania în prima parte a anului, și asta înainte de a se introduce taxa e holding, pe care grupul Rompetrol o va plăti în acest an, pe lângă această triplare.
Redeventa primita de Romania e la nivel de colonie africana:
5% – maxim 13,5%
Adica 95% din valoarea gazelor naturale extrase se duce la firma extractoare!
Si tot nu le ajunge, vor si impozite mici, poate vor dori si ajutor de stat!