Având în vedere faptul că pe agenda Guvernului de miercuri, 12.04.2023, se află o discuție privind posibilitatea de reducere a bugetelor unora dintre sectoare, Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită guvernanților să nu includă Sănătatea în lista celor care vor suferi reduceri bugetare. Este evident că dacă se va întâmpla acest lucru atunci o reducere a bugetelor atrage după sine și o reducere a cheltuielilor, existând riscul ca acestea să afecteze și cheltuielile salariale.
Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că afirmațiile unor oficiali guvernamentali privind reducerea sporurilor trebuie privite contextual. Spre exemplu, este relevant faptul că declarațiile ministrului Marcel Boloș privind posibilitatea reducerii salariilor, au survenit la doar câteva săptămâni după ce Guvernul i-a aprobat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) un nou Regulament „de sporuri” (creșteri salariale procentuale – ce pot ajunge până la 50% – care înlocuiesc tradiționalele sporuri) pentru angajații care lucrează pe proiecte.
Cunoaștem prevederile PNRR privind elaborarea unei noi legi a salarizării și condițiile (aberante) pe care aceasta ar trebui să le îndeplinească. Pentru a evita efectele de tipul „legea consecințelor neintenționate” (ce ar putea fi determinate atât de neînțelegerea sistemului sanitar de către autorii acestor prevederi din PNRR, cât și de eventualele erori de interpretare ale actualilor guvernanți) Federația „Solidaritatea Sanitară” a lucrat încă de la sfârșitul anului trecut la identificarea unui proiect de lege care să împace condiționările PNRR privind salarizarea cu așteptările firești ale angajaților din Sănătate.
În acest sens, Ministerul Sănătății are deja finalizat un nou proiect de lege a salarizării pentru angajații din Sănătate, care rezolvă problema în limitele stabilite în PNRR. Proiectul de lege a fost elaborat de un Grup de lucru din care au făcut parte și experții Federației „Solidaritatea Sanitară”, aceștia transpunând propunerile organizației. Spre exemplu, proiectul de lege conține și soluții de tipul celor care s-au regăsit ulterior în Regulamentul MIPE, respectiv mutarea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază. În contextul discuțiilor privind reducerea cheltuielilor bugetare poate fi reținut faptul că acest proiect conține și câteva soluții menite să asigure posibilitatea unor creșteri suplimentare a veniturilor salariale ce nu implică finanțarea lor de la buget.
Din punctul de vedere al Federației „Solidaritatea Sanitară” proiectul de lege poate fi implementat atât în cadrul unei legi unitare a salarizării în domeniul bugetar, cât și (de preferat) ca lege separată de salarizare a angajaților din sănătate.
Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că nu se poate discuta despre o modificare a legii salarizării care ar avea ca efect reducerea veniturile salariale ale profesioniștilor din sănătate. Așteptările firești și legitime ale angajaților din Sănătate sunt de a beneficia de o creștere a veniturilor salariale care să acopere cel puțin nivelul inflației. Este relevant faptul că nivelul cumulat al inflației din anul 2018 până în prezent este de cel puțin 30%, aceasta determinând o scăderea semnificativă a veniturilor salariale reale. Spre exemplu, în cazul unei bune părți din categoria asistentelor medicale, inflația a depășit deja cu mult nivelul creșterilor salariale inițiale, determinând o scădere a puterii de cumpărare (a salariilor reale) sub nivelul anului 2018.
Atenționăm Guvernul României că reducerea veniturilor angajaților din sănătate ar însemna anularea strategiei de stopare a migrației prin intermediul unor venituri salariale comparabile cu cele existente în alte state. Dat fiind efectul vizibil al inflației, absența creșterii veniturilor salariale a profesioniștilor din sănătate, ce trebuie făcută prin noua lege a salarizării, înseamnă efectiv a-i determina să aleagă calea migrației.
În contextul în care ne aflăm în perioada de negociere a Contractului colectiv de muncă la nivel de sector, fiind deschisă posibilitatea unui conflict colectiv de muncă, orice intervenție a guvernanților ce nu respectă condițiile amintite privind salarizarea angajaților din sănătate va determina activarea tuturor acțiunilor de protest ce pot fi desfășurate în cadrul unui conflict colectiv, acestea incluzând și posibilitatea unei greve generale.
