În Franța crește tensiunea socială, guvernul Borne se clatină. Sindicatele anunță continuarea protestelor

Forțarea validării legii privind reformarea sistemului de pensii ocolind parlamentul a fost scânteia care, începând de joia trecută, a dus la o creștere a amplorii mișcării de protest la Paris și în toată Franța. Apelul a opt mari sindicate franceze chemând la ieșirea în stradă pentru a opri legea concepută de guvern privind reformarea pensiilor a fost urmat în ultimele patru zile la Paris și în toată țara de sute, mii și chiar milioane de francezi ce nu vor să muncească până la 64 de ani. La Paris, Nantes, Rennes, Lyon, Marseille, Toulouse, Bordeaux, Strasbourg, Brest, la Lille, Amiens, Caen, Saint-Etienne, Roanne, Besançon, Dijon, Grenoble, Gap, Annecy, Lodève… au avut loc – îndeosebi în ultimele două zile – uriașe manifestații, marcate de incidente extrem de grave între protestatari și forțele de ordine, nevoite să răspundă la automobile, baricade și pubele incendiate, la fumigene și artificii, la atacuri cu pietre și sticle, la jafurile comise de grupuri de violenți încagulați cu tunuri de apă, gaze lacrimogene, prin lupte corp la corp cu protestatarii violenți și cu numeroase arestări.

O reuniune a principalelor centrale sindicale a decis că următoarea zi de mobilizare socială va fi săptămâna viitoare, în 23 martie. Până atunci, sindicatele organizează acțiuni locale de blocaj și de pichetare.Majoritatea francezilor sunt profund nemulțumiți de guvernul condus de dna Elisabeth Borne și de decizia de a se prezenta în Adunarea Națională pentru a invoca articolul 49.3 din Constituție care permite adoptarea unei legi fără vot parlamentar, fără a fi ascultate solicitările partenerilor sociali. Dominique Corona, secretarul general adjunct al Uniunii Naţionale a Sindicatelor Autonome (UNSA), a adeclarat la microfonul RFI : ”Pregătim demonstraţii în acest week-end, iar joia viitoare dorim să fie lume peste tot în Franţa, pentru că vrem să fie retrasă. Resimt o creştere a mobilizării foarte puternică”. Şi CGT, una dintre cele mai mari centrale sindicale din Franţa, se pregăteşte de ample proteste şi de mobilizarea pentru joi, 23 martie. ”Utilizând 49.3 cred că preşedintele Republicii dă şi mai mult suflu furiei sociale care se exprimă. Francezii nuacceptă negarea democraţiei. Este momentul, încă o dată, să se iasă în stradă în acest week-end pentru că până la urmă vor fi obligaţi să retragă proiectul lor de lege care este foarte clar în minoritate’‘, a declarat pentru RFI Catherine Perret, de la CGT.

Mai multe formațiuni politice din opoziție au depus în total două moțiuni de cenzură în Adunarea Națională, moțiuni ce vor fi discutate luni după-amiază. Toate familiile politice îşi calculează în acest moment şansele de succes. Nu este chiar aşa de simplu, spun comentatorii, fiind vorba de înfrângerea guvernului, cu complicațiile ce vor decurge din această evoluție. Este nevoie de 287 de voturi pentru ca o moţiune să treacă, guvernul Borne să cadă și legea reformării pensiilor să nu mai fie adoptată. Guvernul și președintele Emmanuel Macron sunt acuzați de autoritarism și de dispreț față de democrație.

Popularitatea lui Emmanuel Macron, la cel mai scăzut nivel de la criza ”vestelor galbene”

Barometrul lunar Ifop publicat de ”Journal du Dimanche” semnalează o consistentă scădere a cotei popularității președintelui Macron, ca urmare a bătăliei politice angajate pentru reformarea sistemului de pensii. Ea a ajuns la jenanta cifră de 28% în luna martie 2023, mai scăzută decât cota atinsă vreodată de la începutul anului 2019, la ieșirea din ”criza vestelor galbene”. Cauza? Utilizarea de către guvern a articolului 49.3 din Constituție care permite adoptarea fără vot în parlament a legii reformării pensiilor la conceperea căreia el a avut aportul decisiv, alături de primul ministru. Pe de altă parte, cota de popularitate a primului ministru Elisabeth Borne a rămas în luna martie stabilă, la 29% , în timp ce procentul celor nemulțumiți de politica guvernului este de 67%. Ziarul francez mai sus citat precizează că barometrul Ifop a fost stabilit pe baza unui eșantion de 1928 de persoane cu vârste de peste 18 ani, reprezentative ale populației franceze.