Trăim într-o epocă în care fenomenul fake news a luat o asemenea amploare încât chiar autoritățile au demarat o campanie de combatere a acestui trend dăunător.
De unde a pornit totul? Poate că din dorința de a epata. Poate că din cea a obținerii unor vizualizări în plus. Poate pentru a convinge masele de un lucru care le convenea unora sau altora. Destul de probabil, câte un pic din fiecare.
Există însă un fenomen distinct, și mai periculos, care însă merge mână în mână cu cel al știrilor false. Manipularea.
Am să rețin atenția cititorului cu prezentarea, pe scurt, a unui experiment care, deși petrecut în lumea animalelor și care ar putea fi privit ca o simplă curiozitate, are mare legătură cu fenomenul.
Unul dintre cele mai bizare și interesante experimente făcute cu animale poate fi văzut în documentarul ”Inside the Mind of a Cat” (disponibil pe Netflix). Despre ce este vorba?
Cercetătorii au pornit de la premisa că trebuie să prezinte animalului (în speță, o pisică) ceva care să-i fie complet necunoscut și apoi să vadă dacă acesta reacționează (și cum) la atitudinea omului care dirijează experimentul.
S-a luat drept obiect un ventilator de care erau legate mai multe fâșii de pânză care fluturau în toate părțile în timp ce acesta era în funcțiune. Dacă animalul mai văzuse un ventilator simplu, această asociere era cu siguranță inedită.
În faza întâi a experimentului, omul se prefăcea foarte speriat de ventilatorul cu fâșii, rostind cu o voce temătoare și îngrijorată diverse cuvinte de tipul ”e înfricoșător!” sau ”uite ce se întâmplă!”. Firește, animalul nu înțelegea cuvintele, dar percepea starea emoțională a omului. Rezultatul? Pisica s-a ghemuit speriată între veșmintele experimentatorului și a refuzat să se apropie măcar cu un centimetru de obiectul ”inamic”.
Faza a doua a experimentului: în fața exact a aceluiași obiect pus în funcțiune, omul rostea pe o voce calmă, liniștitoare, cuvinte de genul: ”Ia uite ce interesant e”, ”parcă nu e chiar atât de înspăimântător” etc. Rezultatul? Pisica s-a apropiat curajoasă de aparatul respectiv și a încercat să-l studieze.
Concluzia e limpede: în fața unui obiect și a unui fenomen pe care nu le mai întâlnise, pisica a adoptat atitudini diametral opuse în funcție de tonul și de starea emoțională a omului de lângă ea.
Se deduce, logic, că (păstrând proporțiile, desigur) același tip de influențare poate fi folosit și în cazul oamenilor și al unor fenomene/situații/predicții despre care acesta nu cunoaște mare lucru și nu poate (sau, în unele cazuri, nu se hotărăște) să verifice dacă lucrurile stau chiar așa sau nu.
Să spunem că deții o bancă. Dacă îi prezinți clientului necunoscător într-ale economiei și finanțelor o ofertă drept foarte avantajoasă și care îl poate scăpa de griji, deși aceasta în realitate se poate dovedi falimentară pentru el, îmbinând o reclamă iscusită cu o voce caldă, prietenoasă, ai mari șanse să îl convingi să o accepte.
Sau: să spunem că lansezi o ipoteză catastrofică, însoțită de mari pericole care s-ar putea abate asupra individului și chiar a omenirii, pe un ton foarte alarmist și provocator, de tipul avertizării asupra unui cutremur iminent sau a unei invazii etc., și omul, intrat în panică, va lua informația de bună, chiar dacă ea nu este întotdeauna bazată pe premise autentice.
Astfel de manipulări (unele chiar grosiere) au loc frecvent în zilele noastre, iar cele care nu sunt grosiere, ci dimpotrivă, sunt rodul unei tactici bine elaborate au toate șansele de a-și atinge ținta (despre toate acestea puteți găsi informații foarte interesante în cartea lui Eldon Taylor ”Marea înşelătorie. Subjugarea liberului arbitru”, Editura For You, 2018).
Un anumit eveniment din prezent poate fi prezentat denaturat în funcție de interesele unei persoane sau ale unui grup, iar unul din viitor, la fel (uneori e posibil ca acela să nici nu se producă).
În fața acestor tendințe, putem face ceva ca să ne apărăm?
Da. Trebuie să măsurăm de mai multe ori înainte de a tăia firul o singură dată, să ne gândim bine dacă așa stau lucrurile sau dacă nu cumva e posibil să fie și altfel și să fim, de fapt, induși în eroare. De asemenea, să ne informăm din surse credibile.
Iar, când lucrurile pot părea prea complicate sau nu sunt verificabile imediat, putem încerca să luăm o mică distanță de protecție prin abandonarea pe moment a subiectului și angajarea într-o activitate culturală, recreativă sau relaxantă, după caz și dispoziție.
