Comisia Europeană a publicat Monitorul educației și formării din 2020 (Education and Training Monitor 2020), care analizează principalele provocări pentru sistemele educaționale europene, inclusiv o comparație între țări și cu 27 de rapoarte de țară, propunând politici pentru ca sistemele să devină mai receptive la nevoile societății și ale pieței muncii (https://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/et-monitor_en). Cu câteva zile în urmă, în 10 noiembrie, a fost lansat Pactul european pentru Competențe (Pact for Skills – https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1517&langId=en), la care a aderat și Asociația INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.
“Pactul pentru competențe ne cheamă să ne mobilizăm pentru a investi în competențele necesare tranziției digitale și ecologice europene. Mai concret, să nu tolerăm neconcordanța și deficitul de competențe în creștere între România și UE. INACO s-a alăturat azi acestei inițiative europene și promovează acțiuni comune pentru îmbunătățirea competențelor existente și a dobândirii de noi competențe prin sesiuni online de recalificare în cadrul laboratoarelor educaționale digitale inteligente, în cele 5 Smart Laburi create până în prezent, unde lucrăm cu consumabile biodegradabile. Pe de altă parte, desfășurăm în această perioadă zeci de întâlniri cu peste 5 mii de elevi ai Sectorului 3 în cadrul proiectului “Cetățeni SMART pentru un Sector SMART: Educație digitală în acord cu meseriile viitorului pentru elevii din clasele VII-XIII”, finanțat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local pentru ONG-uri și co-finanțat de trei companii private Modex, PinkPost și Bosch Service. Prin aderarea la acest pact, avem acces la rețelele, cunoștințele și platformele de resurse europene, la programele viitoare de finanțare ale UE și la programele de dezvoltare a competențelor, prin intermediul unui ghișeu unic la nivelul UE. Chemăm, la rândul nostru, organizațiile neguvernamentale, patronatele, sindicatele, camerele de comerț, autoritățile publice centrale și locale să colaborăm pentru a investi inteligent în formarea profesională a tinerilor și adulților, deopotrivă, folosind bagajul nostru de experiențe și rezultate ale proiectelor noastre pilot dezvoltate în programul ICOTI – Inițiativa pentru Competitivitatea Tinerilor prin Școala Exponențială și ale Ghidului Meseriilor Viitorului – trei ediții liber accesibile online”, a declarat Andreea Paul, conf. univ. dr. la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE, fondatoarea și președintele INACO (www.inaco.ro).
În ciuda investițiilor în infrastructura digitală pentru educație și formare realizate de statele membre în ultimii ani, persistă încă mari disparități, atât între țări, cât și în interiorul acestora. În toate țările, mai mult de 15% din populația elevilor are abilități digitale insuficiente. De asemenea, este necesară o dezvoltare profesională continuă și de calitate, programele de pregătire a profesorilor în utilizarea tehnologiei pentru predare fiind insuficiente sau ineficiente, mai puțin de jumătate dintre profesori afirmând că au fost pregătiți în acest sens. Concluziile sunt similare cu cele ale raportului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OECD), publicat la finalul lunii trecute.
Monitorul educației și formării din 2020 demonstrează progresele înregistrate în reducerea părăsirii timpurii a școlii și creșterea participării în toate sectoarele educației, de la copilăria timpurie până la învățământul terțiar, subliniind provocarea persistentă pentru ca toți tinerii să dobândească abilități de bază. Unul din cinci tineri de 15 ani are competențe insuficiente în lectură, matematică și știință.
Recunoscând că investițiile adecvate în educație contribuie la creșterea economică și incluziunea socială, statele membre UE au menținut cheltuielile publice pentru educație la aproximativ 10% din cheltuielile publice totale, potrivit celor mai recente date ale monitorului.
“În raportările din Monitor, România apare cu progrese și indicatori sub media europeană. Este necesară o analiză asumată a Monitorului, care alături de Digital Education Action Plan 2021-2027, este un instrument extrem de important pentru luarea corectă a măsurilor imediat necesare în educație, cât și pentru gândirea politicilor pe termen mediu și lung, fiind surse valoroase pentru Strategia de digitalizare a Ministerului Educației și Cercetării, care a fost supusă consultării publice între 21 octombrie – 9 noiembrie, într-un mod prea puțin transparent. De asemenea, așa cum Monitorul arată, este necesară pregătirea continuă a profesorilor, într-un mod performant, flexibil, încurajând auto-evaluarea nevoilor de training, care considerăm că trebuie să se poată derula online sau blended, să se recunoască pregătirea realizată prin cursuri online și cursuri online masive deschise, de calitate, derulate pe platforme online europene și internaționale”, a declarat prof. dr. ing. Carmen Holotescu, la Universitatea “Ioan Slavici” Timișoara, Centrul pentru Educație deschisă și Blockchain și membră a comunității de profesioniști INACO.
La DigiEduHack se lucrează în echipe internaționale la implementarea a 60 de propuneri de proiecte (Challenges), două propuneri venind din țara noastră, de la Colegiul Național „Alexandru Odobescu” din Piteşti şi de la Universitatea de Vest din Timişoara (https://digieduhack.com/en/year/2020/challenges-2020).
“Finanțările viitoare vor continua să apară în cadrul REACT-UE, al Fondului social european Plus, dar și în cadrul financiar multianual 2021-2027, iar perfecționarea și recalificarea este una dintre prioritățile de investiții majore ale Instrumentului pentru redresare și reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro”, declară reprezentanții INACO.
