Este relativ evident că între zel și competitivitate există o legătură direct proporțională: cu cât ești mai sârguincios, mai silitor ai mai multe șanse să fii mai competitiv. Evident excesul de zel, ca orice alt tip de exces, poate fi dăunător atât sănătății cât mai ales gradului de competitivitate pe care ni-l dorim cât mai accentuat. Dar, stai! Titlul nostru nu vorbește despre zel, ci despre ZEL – un acronim! O prescurtare – așa cum ne-a obișnuit epoca telefoanelor inteligente și ale SMS-urilor. ZEL – Ziua Europeană a Limbilor, sărbătorită anual la 26 septembrie printr-o decizie a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. ZEL își propune să celebreze diversitatea lingvistică a Europei și să încurajeze învățarea limbilor străine.
INACO vă propune să ne-ntrebăm azi, 26 septembrie 2018, care este legătura între limbile străine și competitivitate și să ne întrebăm serios ce fel de competențe lingvistice avem noi românii în epoca globalizării și a mobilităților din ce în ce mai frecvente? Cu alte cuvinte cât de competitivi suntem în comunicarea multilingvă? Am dori să pornim de la una dintre ideile principale ale Zilei Europene a Limbilor care ne asigură că în acest moment al dezvoltării sociale, în ciuda unor voci care se mai aud, uneori destul de puternic, competențele lingvistice sunt o necesitate și un drept pentru TOȚI.
„Europa se bucură de o mare diversitate de limbi și culturi: aproximativ 200 de limbi europene, 24 de limbi oficiale și de lucru ale Uniunii Europene și în jur de 60 de limbi regionale. Aceste cifre nu includ limbile imigranților în UE care însă îmbogățesc și mai mult diversitatea lingvistică europeană. Ocaziile de a lucra, de a studia într-o altă țară europeană sau pur și simplu de a călători de plăcere sunt din ce în ce mai numeroase pentru un număr tot mai mare de persoane, dar competențe lingvistice insuficient adecvate încă împiedică oamenii să beneficieze de aceste ocazii”, declară Andreea Paul, președintele INACO și conferențiar universitar dr. la facultatea REI-ASE în domeniul guvernanței economice europene.
Ba mai mult, „datorită ritmului accelerat al globalizării și al extinderii marilor întreprinderi internaționale, este tot mai multă nevoie de a vorbi limbi străine pentru a lucra în mod competitiv chiar în propria țară. Limba engleză este obligatorie, dar nu și suficientă. Sigur că dintr-o anumită comoditate foarte mulți folosim limba engleză, dar suntem conștienți că atunci când vorbim cu o persoană din Franța, Germania, Polonia sau Bulgaria poate ar trebui să știm câteva cuvinte în limbile respective.
Importanța folosirii limbii partenerului de afaceri a fost poate cel mai sugestiv subliniată de Willy Brandt, fost cancelar al RFG la începutul anilor șaptezeci ai secolului trecut: “Dacă vreau să vă vând ceva, vorbesc limba dvs., dar dacă vreau să cumpăr atunci trebuie să vorbiți germana” (If I am selling to you, I speak your language. If I am buying, dann müssen Sie Deutsch sprechen)”, ne reamintește prof. univ. dr. Mariana Nicolae, limba engleză în afaceri, și membră activă a comunității de specialiști ai INACO.
„Pentru a fi competitivi trebuie să vorbim clienților globali în propria lor limbă. Conform unor studii, 72,4% dintre consumatori preferă să cumpere produse cu informații oferite în propria lor limbă. Aproximativ 1 din 5 europeni (19%) au afirmat că niciodată nu vizitează site-uri de internet în altă limbă decât cea proprie, iar 42 % n-au cumpărat niciodată produse sau servicii în alte limbi (2). Iată deci că pentru a fi competitive firmele românești ar trebui să aibă site-urile în cât mai multe limbi. Sigur că realitatea noastră este alta – 54,6% din firmele românești nu au un site propriu, iar 23,9% nu sunt nici măcar racordate la internet”, completează prof. univ. dr. Mariana Nicolae, citând cercetările recente de profil.
Revenind la întrebarea inițială, despre competențele lingvistice ale românilor, răspunsurile pot fi variate. „Percepția populară este că românii sunt foarte buni vorbitori de limbi străine. Nu intrăm în amănunte și nu discutăm aici ce a creat această percepție. Ce spun însă statisticile? Unele ne liniștesc că ne aflăm pe locul patru în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, cu o pondere de 95,2% din numărul de elevi ai ciclului secundar care învață cel puțin două limbi străine, după Luxemburg (100%), Finlanda (98,4%) și Italia (95,8%), fiind aproape la egalitate cu Estonia (95%). Dar faptul că un număr așa de mare de copii învață două limbi străine ne spune ceva despre competențele lor lingvistice în acele limbi? Evident că nu”, consideră specialiștii INACO.
Think-tank-ul INACO semnalează că „recrutorii de vorbitori de nivel avansat de limbă engleză și o altă limbă, franceză, germană, rusă sau limbi considerate rare ca olandeză, norvegiană, suedeză, daneză, mandarină, chineză, etc. au probleme în a găsi persoane care să facă față procesului de recrutare, în ciuda faptului că salariile sunt relativ mari. De multe ori se angajează expați mai ales în pozițiile de management superior. Una din cauze ține de faptul că peste 80% dintre candidaţii români au o părere prea bună despre nivelul lor de competență lingvistică, respectiv au impresia că vorbesc o limbă la nivel avansat, deşi nivelul lor real este unul mediu”.
Propria experiență a Marianei Nicolae de peste 30 de ani de profesor de comunicare profesională și de afaceri în limba engleză confirmă cele de mai sus: „majoritatea studenților mei consideră că vorbesc foarte bine limba engleză și nu prea mai au ce învăța! Dar vorbitul nu este suficient! Trebuie să și scriem corect, să ascultăm, să înțelegem și să folosim diversele registre ale limbii în mod corect, să putem înțelege subtilități legate de umor, aluzii culturale și istorice, diverse contexte. ZEL este un moment propice pentru a ne re-gândi strategiile lingvistive, a ne aminti că învățarea limbilor ne ajută și psihic și mental pentru a deveni mai flexibili, mai creativi și, în măsura în care stăpânim bine limbile pe care le știm, mai competitivi în lumea globală de azi.”
ZEL ne oferă momentul prielnic să reflectăm și asupra propriei noastre limbi, să ne gândim dacă o vorbim și scriem corect, dacă facem tot ce ține de noi pentru a o promova între celelalte limbi oficiale ale UE! Ziua Europeană a Limbilor este o zi care reunește oameni de toate vârstele, de toate specializările, cu multiple și diverse interese profesionale sau doar de amuzament, dar atrași de interesul pentru comunicare competitivă și eficientă în lumea globală și de păstrarea propriei identității culturale și lingvistice care contribuie la unitatea în diversitate a Europei. Poate că Umberto Eco avea dreptate – traducerea este limba Europei, dar Europa este mai bogată prin tezaurul lingvistic și cultural pe care-l are și pe care se străduiește să-l păstreze pentru generațiile viitoare.
