Al.Florin Țene
Nu de mult am primit de la scriitoarea Clementina Mireșan, membră a Ligii Scriitorilor, romanul ”Povestea Tincuței ”, apărut la Editura Napoca Star, 2024, în condiții grafice și tipografice deosebite, cu autograful:”Stimă și respect.Autoarea, ss Clementina Mireșan. ”
Romanul se deschide cu o prefață semnată de Gavril Moisa intitulată”Patimi și iubire ”, în care conchide:” Cartea te provoacă și te invită la lectură de bun gust, lăsându-te liber și descătușat de toate rigorile literare și stilistice, pe care autoarea le cunoaște, stăpânește și mânuiește cu măiestrie, se citește ușor, cu plăcere și cu o curiozitate provocată de firul narativ.”Pe ultima copertă descoperim un text concis, semnat de Iulian Patca, din care desprindem că în paginile acestui roman sunt accente autobiografice scrise cu talent.
Descoperim la Clementina Mireșan un autor cu talent, ocolit, din păcate, de critică, dar care, în mod sigur, își va găsi un loc de frunte în paginile Istoria Literaturii Române Contemporane.
Romanul, conținând 294 de pagini, este structurat în trei mari capitole, fiecare cu mai multe subcapitole, deschizându-se cu o precizare intitulată”Amintiri răzlețe ”.Personajul principal fiind Tincuța care este urmărită de autoare de când era mică, până la vârsta maturității, creionând personalitatea unuei femei ce se luptă cu viața, creând un empireu de realitate, unde intră multă zbatere cu viața și destinul.Vasta construcție a romanului, este, practic, o frescă a unei vieți ce sintetizează istoria trecerii prin această lume a unui personaj, de când era copilă, școlăriță, apoi adolescentă, soție și văduvă, cu momente importante ce construiesc personalitatea unei femei, amintind chiar de Viorica Lipan din romanul ”Baltagul ” lui Sadoveanu.
Romanul pare autobiografic, scris cursiv și sincer, fiind un cineverite , și tot ce se întâmplă cu Tincuța e un destin prescris în afara îndoielii.Este un roman al memoriei sentimentelor. Destinul Tincuței este o regresiune la mediile zbuciumate ale societății. Întregul fiind contruit din sucapitole, adică un puzzle al unei totalități dintr-o societate cuprinsă de o anxioasă febră hedonistă într-o proporție insondabilă. Este aici bucurie, alături de bunică, tristețe și durere după moartea soțului, căci mecanica romanescă izvorăște dintr-un principiu al caledoscopului vieții acestei femei.
Subiectul romanului este o notă congeneră lumii din care provine, totuși sursa ei tehnică este narativă și într-un soi de perspectivism biografic.Prozatoarea emite, ne intenționat, o teorie nu fără interes, asupra destinului realității , uneori, ignorate. Femeia este puțin locvace și își trăiește viața precum destinul prescris.
Romanul Clementinei Mireșan este scris cu talent, cursiv, atractiv, fiind o sinteză prozastică de înalt nivel.
P.S.Precizare ce mă face să cred că este un roman autobiografic. Numele Tincuța provine de la sufixul Tina din pronumele Clementina care este pronumele autoarei..Tincuța fiind diminutivul pronumelui Tina.