Dacă nu era de ajuns birocrația existentă, iată că se poate să o mai mărim. Și nu este vorba doar că trebuie să ne înregistrăm fiscal dacă avem o persoană care lucrează la o altă adresă decât sediul social, dar trebuie să ținem și o evidență contabilă separată cu cheltuielile cu salariile pe acest loc de muncă, a impozitului calculat, reţinut şi virat aferent fiecărei luni. Această obligație era valabilă și înainte, dar numai pentru companiile care aveau cel puțin 5 angajați. Această obligație este instituită prin Legea 245/29.12.2025, astfel:
,,Art. I. – La articolul 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(7) Orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituţia publică şi instituţia publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv, cu cel puţin o persoană care realizează venituri din salarii, are obligaţia să solicite înregistrarea fiscală a entităţii respective, ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfăşoară efectiv activitatea acelei entităţi. Solicitarea se face în termen de 30 de zile de la data înfiinţării, pentru entităţile nou – înfiinţate. Organul fiscal are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la înregistrarea fiscală, să transmită o copie de pe certificatul de înregistrare fiscală primarului unităţii administrativ – teritoriale/ sectorului municipiului Bucureşti în a cărei/cărui rază teritorială îşi desfăşoară efectiv activitatea entitatea respectivă. Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea astfel încât aceasta să reflecte impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat, reţinut şi virat, pe fiecare entitate care intră sub incidenţa prezentului alineat.”
Mai mult, în termen de 30 zile companiile care se află în această situație sunt obligate să solicite înregistrarea fiscală la la organul fiscal din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se desfăşoară efectiv activitatea acelei entităţi. Termenul este foarte scurt, dar probabil este legat de repartizarea sumelor defalcate din impozitul pe venit care se vor repartiza în 2026 către autoritățile locale. De altfel, se modifică cotele de alocare a impozitului pe venit încasat, prin OUG 89/2025, astfel:
a) 15% la bugetul local al judeţului
b) 63% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
c) 22% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice.
Până la 31.12.2025 alocarea era:
a) 15% la bugetul local al judeţului;
b) 65% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe ale căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
c) 6% pentru repartizarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor prin hotărâre a consiliului judeţean;
d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.
Cu alte cuvinte, bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe ale căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit vor primi 63% în loc de 65% ca și până acum, iar această lege vine să așeze mai exact încasările din impozitul pe venit pe locurile de realizare a acestuia. De asemenea, se elimină cota de 6% pentru repartizarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor prin hotărâre a consiliului judeţean, dar crește cota care se repartizează într-un cont la finanțe, de la 14% la 22%.
Această diminuare a cotei care se alocă către autoritățile locale trebuie văzută oarecum și din perspectiva faptului că mărindu-se spectaculos, în raport cu anii anteriori, a impozitelor pe proprietate, respectiv cu aproximativ 80%, banii alocați de la buget se diminuează, impozitele locale rămânând la dispoziția autorităților locale, nu se iau la buget așa cum vehiculează unii și alții.
