Un nou raport elaborat de oamenii de știință ai GIEC (Grupul interguvernamental de experți în probleme legate de evoluția climei), preluat de presa franceză, readuce în actualitate îngrijorarea legată de efectele încălzirii climatice asupra oceanelor și a cryosferei. Creșterea nivelului apelor, semnalează cu prioritate raportul, ar putea antrena multiplicarea inundațiilor și deplasarea spre alte zone mai sigure a circa 280 milioane de persoane.
În ritmul actual în care se încălzește planeta noastră, oceanele ar putea deveni cei mai mari dușmani ai locuitorilor Terrei. La mai puțin de o lună de la publicarea unui raport special privind consecințele încălzirii climatice asupra alimentației, GIEC recidivează cu raportul privind impactul încălzirii climatice asupra oceanelor. Ideea este că, în condițiile în care nu se acționează decisiv pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, extrem de poluante, omenirea trebuie să cunoască unele fenomene climatice extreme previzibile în acest secol. Și unul dintre cele mai mari pericole este creșterea nivelului apelor, cauzată în special de topirea calotelor polare și a ghețarilor. Experții GIEC au ajuns la concluzia că acest fenomen natural va obliga, până la finele acestui secol, 280 milioane de persoane ale globului să-și caute alte zone pentru a supraviețui. Iar aceasta este ipoteza cea mai optimistă, a creșterii temperaturii Terrei până la cel mult 2 grade Celsius, subliniază raportul mai sus menționat.
Nici marile puteri nu vor fi scutite de efectele dezastrelor
Distrugerile provocate de inundații, cauzate fie de creșterea nivelului apelor sau de multiplicarea cicloanelor, ar putea fi multiplicate cu 100 până la 1000 până în anul 2100. Fără a mai vorbi de probabilele pierderi umane. De aceste efecte dezastruoase nu sunt scutite nici marile puteri ale planetei. În Statele Unite, New Yorkul ar putea fi expus la creșterea nivelului apelor până la 2,25 metri la fiecare cinci ani, în perioada 2030-2045. În Europa, Rhinul, o axă comercială strategică, ar putea fi victima unor multiple inundații. Raportul experților ONU semnalează de asemenea că între 30% și 99% din permafrost (stratul de sol înghețat, teoretic, tot anul) se va topi complet până în 2100. În plus, sub efectul dezghețului, cel din emisfera de Nord a planetei va elibera o «bombă carbon», compusă din dioxidul de carbon (CO2) și metan (CH4), accelerând și mai mult încălzirea climei.
Diminuarea rezervelor de peşte
Încălzirea, asociată cu o intensificare a pescuitului, poate duce la diminuarea continuă a rezervelor de peşte ce servește drept hrană pentru numeroase populații de pe Terra. Această concluzie este confirmată de un vast studiu al revistei «Science» conscrat diminuării florei marine. Potrivit studiului respectiv, încălzirea climatică a redus, în perioada 1930-2010, cu 4% randamentul global al pescuitului, ajungând în unele zone ale Globului și până la 35%.
*
Noul raport al GIEC va servi drept bază de lucru țărilor ONU ce se reunesc la 23 septembrie la Monaco, la inițiativa secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în cadrul unui summit mondial privind clima pe Terra. Guterres dorește să obțină angajamente mai puternice din partea statelor de a-și reduce emisiile de gaze poluante, dat fiind că, în ritmul actual, acestea vor conduce la o încălzire climatică până la finele acestui secol, apropiată de 3 grade Celsius.
