Începând din 22 august, omenirea „va trăi pe credit”

În 2020, simbolica „zi a depășirii” (Overshoot Day în engleză) – dată la care resursele naturale pe care Terra le poate reînnoi în 12 luni sunt epuizate – este în recul.

Da, începând din 22 august, omenirea va trăi pe datorie. Anul acesta, simbolica „zi a depășirii”, la care resursele naturale pe care Terra le poate reînnoi în 12 luni sunt epuizate, este deja în recul în comparație cu altă perioadă istorică sub efectul pandemiei Covid-19. Nu este o veste bună, spun experții citați de „Le Point”. Această zi simbolică, ce a început să fie calculată în 2003 de către ONG-ul american Global Footprint Network, are drept scop să ilustreze consumul întotdeauna mai rapid al populației umane în expansiune, pe o planetă limitată. Spus cu alte cuvinte, anul acesta ne-ar trebui 1,6 planete pentru a susține nevoile populației mondiale în manieră durabilă.

Data este calculată combinând amprenta ecologică a activităților umane (suprafețe terestre și maritime necesare pentru producerea resurselor consumate și pentru absorbirea deșeurilor populației) cu „biocapacitatea” Terrei (capacitatea ecosistemelor de a se regenera și a absorbi deșeurile produse de către om, în special sechestrarea CO₂). „Depășirea” are loc atunci când presiunea umană depășește capacitatea de regenerare a ecosistemelor naturale și nu încetează, potrivit ONG-ului, să se modifice, în recul, de circa 50 de ani: 29 decembrie în 1970, 4 noiembrie în 1980, 11 octombrie în 1990, 23 septembrie în 2000, 7 august în 2010, iar anul trecut în 29 iulie.

În 2020, „ziua simbolică” s-a schimbat, luând o „pauză”, ca urmare a consecințelor pandemiei mondiale Covid-19 care a paralizat sfere întregi ale activităţii umane, prelungind data „zilei simbolice” cu trei săptămâni. Nu este un motiv de bucurie, spun experții ONG-ului mai sus menționat, deoarece pandemia a venit cu suferințe, nu în mod intenționat, ci din cauza unei catastrofe, sublinia joi Mathis Wackernagel, președinte al Global Footprint Network. El punea în gardă: „Totul este ca la bani. Poți cheltui mai mult decât câștigi, dar asta nu merge veșnic”.

Comportamentele pe care „ziua depășirii” le pune în cauză, ca și consecințele lor, sunt pe larg documentate de către oamenii de știință: începând cu dereglările climatice până la dispariția catastrofală a speciilor și a ecosistemelor.

Nevoia unei „schimbări sistemice”

Ultimele rapoarte ale experților ONU identifică în mod clar direcțiile de urmat: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eliminarea energiilor fosile, schimbarea drastică a modelelor de producție agroalimentară… Căci, pentru a respecta obiectivele acordului de la Paris din 2015 și a menține creșterea temperaturii globale sub 2 grade Celsius, dacă este posibil până la 1,5 grade Celsius, emisiile de gaz cu efect de seră ar trebui să scadă anual cu 7,6%, spun experții ONU. Or, conform unui studiu publicat la începutul lunii august în revista „Nature Climate Change”, scăderea fără precedent a emisiilor de gaze poluante în perioada izolării impuse de coronavirus (care ar putea atinge 8% potrivit acestui studiu și peste 10% potrivit Global Footprint) nu va servi la încetinirea ritmului încălzirii climatice în absența unei schimbări sistemice în materie de energie și alimentație. Sunt speranțe, relevă unii experți, ca din actuala pandemie Covid-19, oamenii să ştie să tragă învățăminte puse în lumină de către aceasta: relația nesustenabilă, ce implică risipă și distrugeri, pe care o întreținem cu natura, cu planeta”.