Riscând ani mulți de închisoare, Aleksei Navalnîi, neobositul opozant al Kremlinului, a ales să se răfuiască cu Vladimir Putin în fața judecătorilor de la tribunalul din Moscova unde marți, 2 februarie, a început procesul ce i-a fost intentat după întoarcerea din Germania. Așa cum se știe, Navalnîi s-a aflat mai multe luni la Berlin, unde a primit îngrijiri medicale după tentativa de a fi asasinat prin otrăvire în Rusia. Întors la Moscova, el a fost aruncat după gratii și pedepsit la peste trei ani închisoare, sub acuzația de a nu fi respectat condițiile ce i-au fost puse după ce în 2014 a fost condamnat la închisoare cu suspendare, tot din motive politice. Surprinzătoare acuzație, știut fiind că, aflându-se în Germania, nu putea îndeplini condițiile stabilite de tribunal.
În intervenția sa de marți 2 februarie în fața judecătorilor, Navalnîi a susținut că procesul ce îi este intentat vizează de fapt să provoace frică și să oprească ampla mișcare de contestare a regimului actual din Rusia.
„Ceea ce este cel mai important în actualul proces, a spus el, este dorința de a provoca frică la un cât mai mare număr de persoane. Plasezi în închisoare unul pentru a provoca frică la milioane de oameni?”, a întrebat Navalnîi. El a denunțat miile de arestări operate cu prilejul manifestațiilor de susținere a sa din ultimele weekenduri, cele mai importante și ample acțiuni ale opoziției cunoscute de ani de zile. „Nu veți putea arunca în închisoare toată țara!”, a spus Navalnîi din cușca destinată arestaţilor. L-a acuzat și cu acest prilej pe Putin că a ordonat serviciilor secrete ale Rusiei (FSB) să-l ucidă, otrăvindu-l în luna august, pe când se afla în Siberia, cu un agent neurotoxic. „Așa va intra el în istorie, ca otrăvitor de lenjerie intimă!”, a strigat Navalnîi (referire la modul în care a fost pusă la cale otrăvirea sa, plasând substanța neurotoxică în lenjeria sa intimă pe când s-a aflat la hotel).
La audierile de marți, reprezentanții acuzării au cerut ca cei trei ani și jumătate închisoare cu suspendare pronunțați în 2014 împotriva lui Navalnîi să fie transformați în sentință fermă, chiar dacă verdictul acela a fost denunțat de Curtea europeană pentru drepturile omului (CEDO). La sentința pronunțată marți, apărarea lui Navalnîi a anunțat că va face apel și a cerut răgaz pentru studierea dosarului. Următoarea etapă judiciară a fost deja anunțată pentru 24 aprilie, în orașul Kirov, situat la 900 km. de Moscova.
Mulțime de manifestanți în fața tribunalului și în centrul Moscovei
Corespondenți ai presei străine au relatat că marți, în fața tribunalului unde era judecat Navalnîi și ceva mai târziu în Piața centrală a Moscovei s-au strâns mai multe sute de persoane care au cerut punerea lui Navalnîi în libertate. Poliția a operat, conform unor prime informații, aproape 1.000 de arestări la Moscova și în alte orașe în care au avut loc mitinguri în sprijinul lui Navalnîi.
Un val de proteste occidentale
Numeroase țări au reacţionat rapid la aflarea condamnării lui Aleksei Navalnîi la închisoare. Franța, Germania, Statele Unite, Regatul Unit au cerut eliberarea opozantului.
Statele Unite au fost primele care prin vocea șefului diplomației, Antony Blinken, și-au exprimat preocuparea față de condamnarea la închisoare a lui Aleksei Navalnîi și a cerut eliberarea lui „imediată, fără condiții”. „Lucrând cu Rusia pentru interesele Statelor Unite, noi ne vom coordona strâns cu aliații și partenerii noștri pentru ca Rusia să dea socoteală pentru nerespectarea drepturilor cetățenilor ei”, se spune în comunicatul lui Blinken.
Josep Borell, șeful diplomației Uniunii Europene, a reclamat eliberarea imediată a opozantului rus.”Condamnarea lui Aleksei Navalnîi, a declarat Borell, contravine angajamentelor internaționale ale Rusiei în materie de stat de drept și libertăți fundamentale ale omului”. Mesaje în același spirit au fost adresate Moscovei de președintele francez Emmanuel Macron, de ministrul german de Externe Heiko Maas,de șeful diplomației britanice Dominic Raab și de alte personalități ale Europei.
Moscova, ca de obicei, a denunțat „ingerință” în afacerile interne ale Rusiei a celor ce au adresat cereri de eliberare a lui Navalnîi. „Nu există niciun motiv de amestec în afacerile unui stat suveran și recomandăm ca fiecare să se ocupe de propriile probleme”, a declarat Maria Zaharova, purtor de cuvânt al MAE rus. La cererea Estoniei, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, a cerut încă de vinerea trecută convocarea unei ședințe consacrate cazului Navalnîi, dar se pare că nu va avea loc în cursul acestei săptămâni.
Foto: By Evgeny Feldman – Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=57520779
