”Indispoziție” la Bruxelles legată de perspectiva președinției semestriale a Consiliului European ce revine Ungariei

Începând din 1 iulie, Ungaria urmează să exercite președinția Consiliului Uniunii Europene. Această președinție pare să fie privită cu ”indispoziție” la Parlamentul European și în unele capitale europene, în condițiile în care Ungaria se demarchează tot mai deschis de solidaritatea europeană în favoarea Ucrainei, este angajată în multe conflicte cu Comisia Europeană în probleme legate de respectarea statului de drept și blochează aderarea la NATO a Suediei, alături de Turcia. Unii europeni sugerează să se treacă peste rândul Ungariei la președinția semestrială a Consiliului UE. Reamintim însă că Ungaria nu a mai exercitat această funcție decât o singură dată, în 2011. Care este însă problema: viitoarea președinție semestrială a Ungariei coincide cu momentul în care europenii își vor alege noii lideri ai instituțiilor UE. În vremuri normale, președinția semestrială a UE nu privește Consiliul European, întrucât există deja un președinte al Consiliului European, dar de data aceasta trebuie găsit un urmaș al actualului președinte Charles Michel și al dnei Ursula Van der Leyen, președinta Comisiei Europene. Rolul președinției semestriale redevine în aceste condiții central, întrucât ea va fi cea care va propune un compromis. ”Perspectiva de a vedea Ungaria lui Viktor Orban exercitând președinția semestrială”, relevă corespondentul RFI la Bruxelles, ”dă fiori multor deputați europeni”. Acesta este și motivul pentru care la actuala sesiune, ei vor supune votului o rezoluție prin care se cere Consiliului UE să se treacă peste rândul Ungariei la 1 iulie. Se remarcă în mod special poziția ministrului olandez de Externe potrivit căruia o președinție ungară, în acest moment , la Consiliul European ar fi ”neconfortabilă”, iar în Germania, Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene ”se îndoiește de capacitatea Ungariei” de a exercita această funcție.