Studiu ASE
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate contribuie anual cu 3.74 miliarde de lei la economia românească și aproape 1 miliard de lei la bugetul de stat din taxe și impozite directe, dar se numără printre sectoarele cel mai puternic afectate de șocurile fiscale din ultimii ani. Aceste date reies în urma celui mai nou studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) pentru Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR). Majorările succesive de TVA și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare au dus la scăderea numărului de angajați, la diminuarea cifrei de afaceri și la creșteri semnificative de prețuri pentru consumatori, într-un sector considerat până recent unul dintre cele mai performante din industria alimentară.
Mai exact, creșterea taxelor pe consum se reflectă direct în prețurile finale și afectează gospodăriile cu venituri mici. În perioada 2023-2024, prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5%, mult peste creșterea medie a prețurilor mărfurilor alimentare (17,6%) și a inflației generale (16,2%). Din 2023 până în prezent, un litru de suc s-a scumpit, în medie, cu 1,2 lei la raft, ceea ce reprezintă o majorare de 25–50%, în funcție de dimensiunea ambalajului. Deși există o evoluție pozitivă a cifrei de afaceri de la an la an, analiza volumelor relevă o scădere semnificativă de mai mult de 9,5%, ca urmare a presiunilor fiscale și a factorilor economici conjuncturali.
„Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate înseamnă oameni, investiții și contribuții importante la bugetul statului. Este un sector care a crescut constant și care a investit în tehnologii moderne și sustenabile. În ultimii ani însă, succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul, a amânat investițiile și a pus presiune pe locurile de muncă. Pentru a putea continua să investim în România, avem nevoie de un cadru fiscal predictibil și nediscriminatoriu,” a declarat Alice Nichita, președintele ANBR.
Datele au fost făcute publice odată cu lansarea Studiului „Impactul socio-economic al industriei băuturilor răcoritoare din România”, realizat de Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE).
Studiul evidențiază rolul strategic al industriei băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate în economia națională, precum și efectele semnificative ale modificărilor fiscale succesive și discriminatorii din ultimii ani.
„Studiul realizat de echipa ASE arată cât de importantă este industria băuturilor răcoritoare pentru economie, pentru ocuparea forței de muncă și pentru bugetul de stat. În același timp, analiza evidențiază impactul cumulativ al modificărilor fiscale și de reglementare din ultimii ani. Concluzia este evidentă: stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt condiții esențiale pentru menținerea unei industrii performante și competitive,” a declarat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE.
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate este unul dintre cele mai eficiente segmente ale industriei alimentare românești:
- contribuie cu peste 0,6% la PIB-ul României;
- generează 3,7 miliarde lei valoare adăugată brută (aferentă anului 2024);
- susține aproximativ 10.000 de locuri de muncă directe și alte 60.000 de joburi de pe lanțul de valoare;
- contribuie cu ~1 miliard lei anual în taxe și impozite directe;
- are 100% conformare fiscală, fără evaziune;
- oferă salarii peste media națională;
- contribuie la reducerea deficitului balanței comerciale.
Totodată, studiul arată că TVA aplicat inclusiv accizelor amplifică efectul de scumpire pentru consumatori. Deși accizele sunt ușor de colectat și aduc venituri bugetare pe termen scurt, acestea generează presiuni inflaționiste, reduc cererea și afectează investițiile și competitivitatea.
În concluzie, industria acționează ca un motor principal al sectorului băuturilor, însă rămâne sensibilă la șocuri fiscale, care se transmit rapid prin ajustări ale forței de muncă și creșteri de prețuri. Analiza ASE se bazează pe datele a 12 companii reprezentative, care concentrează aproximativ 94% din cifra de afaceri a industriei de băuturi nealcoolice.
