Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a organizat, ieri, a doua întâlnire de lucru a stakeholderilor locali în cadrul proiectului ACT-Age (Active and healthy ageing centres for the transformation of social, physical and psychological care for the elderly), care are ca scop trecerea de la abordarea tradițională în îngrijirea persoanelor vârstnice, bazată exclusiv pe nevoi și deficiențe, la promovarea îmbătrânirii sănătoase și active.
La întâlnire au fost prezenți peste 30 de participanți, reprezentând autorități publice, furnizori de servicii sociale, organizații neguvernamentale și mediul academic.
Primul subiect abordat a vizat un studiu de referință privind îmbătrânirea activă în România, realizat în cadrul proiectului în vederea stabilirii unui cadru analitic comun. Acesta va permite compararea diferitelor sisteme de politici în domeniu și va contribui la construirea unei înțelegeri unitare privind modul în care este abordată îmbătrânirea activă în diferite contexte teritoriale și politice.
Documentul conține analize concise, dar cuprinzătoare, asupra stadiului îmbătrânirii active și este focusat pe analiza politicilor mai degrabă decât pe excesul de date descriptive, utilizând documente existente, cunoștințe instituționale și statistici ale Institutului Național de Statistică (INS) și Eurostat. Studiul pune în evidență exemple de practici și intervenții încadrate în cele 5 dimensiuni definitorii ale îmbătrânirii active: promovarea sănătății, participarea activă, învățarea pe tot parcursul vieții, viața independentă și incluziunea socială.
A urmat prezentarea Raportului de monitorizare și evaluare intermediară a Strategiei Naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă (SNILDIA) 2023–2030, realizat de experți din cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) și Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV).
Raportul se află în prezent în dezbatere publică, până în data de 10 septembrie a.c., pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Rezultatele intermediare ale cercetării dezvăluie că au fost înregistrate progrese reale în implementarea măsurilor sectoriale, distribuite însă inegal la nivel național, cu o capacitate redusă de a fi susținute pe termen lung și de implementare la nivel local. Obstacolele țin de contextul general al implementării (factori structurali preexistenți, precum subfinanțarea cronică a sistemului, deficitul de personal calificat, presiunile demografice sau inegalitățile teritoriale în accesul la servicii sociale), și nu de prevederile SNILDIA 2023–2030. Mai mult, inovația socială este în fază de pionierat în România, potrivit documentului. Odată cu finalizarea sa, raportul va constitui un instrument util în fundamentarea și ajustarea politicilor publice viitoare.
Un alt subiect care a suscitat interesul celor prezenți a fost Studiul privind bunele practici în serviciile de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice în România, derulat de experți ai Băncii Mondiale împreună cu cei ai INCSMPS și ICCV. Acesta reprezintă o componentă din cadrul Sistemului de Management al Calității în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice, dezvoltat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Informațiile colectate până în luna octombrie a.c., atunci când se finalizează cercetarea, pe baza chestionarelor aplicate furnizorilor de servicii sociale, vor sta la baza viitorului Catalog de Bune Practici al serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice. Documentul face parte dintr-un mecanism de raportare, selecție, promovare și diseminare a bunelor practici în domeniul serviciilor sociale, care completează sistemul de îmbunătățire continuă a calității serviciilor sociale.
La finalul discuțiilor, au fost aduse în atenție mai multe exemple de bune practici ale partenerilor din cadrul proiectului ACT-Age și au fost făcute propuneri concrete legate de:
- Formarea și perfecționarea specialiștilor în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice;
- Monitorizarea complexă și integrată a furnizorilor de servicii sociale;
- Finanțarea sustenabilă a serviciilor sociale, atât pentru cele din zona publică, cât și pentru cele din zona privată.
Proiectul ACT-Age se derulează în perioada 2025 – 2029 și are ca obiectiv principal transformarea politicilor și practicilor de îngrijire a persoanelor vârstnice la nivel european. Schimbarea vizează trecerea de la abordarea bazată exclusiv pe nevoi și deficiențe, la una bazată pe drepturi, care promovează îmbătrânirea sănătoasă și activă. Țările partenere în proiect sunt Spania (lider proiect), Italia, Portugalia, România, Olanda, Suedia, Macedonia de Nord, Belgia și Lituania.
ACT-Age implementează o abordare multidisciplinară a bunăstării, inspirată de conceptul de sănătate pozitivă (Positive Health), care definește sănătatea în mod holistic, incluzând nu doar dimensiunea fizică, ci și pe cea emoțională și socială. Accentul cade pe reziliență, sentimentul unui scop, semnificație, implicare și autogestionare. Prin crearea de spații dedicate îmbătrânirii active și sănătoase, proiectul urmărește integrarea serviciilor de sănătate cu sprijinul social, recreerea, sportul și serviciile psihologice.
Proiectul beneficiază de fonduri în valoare de 1,52 mil euro, prin Programul INTERREG EUROPE 2021-2027.
