Obiectivul astronomic din prefectura Pingtang, provincia chineză Guizhou, înregistrează în aceste zile o mulțime de vizitatori. Pentru că se află în vacanța de Ziua Națională, un mare număr de turiști din China, dar și din alte țări, vin aici să viziteze cel mai mare și mai sensibil radiotelescop din lume – FAST. După inaugurarea în luna septembrie 2018, FAST nu doar că a ajutat lumea să vadă la o distanță mai mare și mai clar, dar a contribuit cu inteligența Chinei la explorarea misterelor cosmice, la schimburile și cooperarea internațională în domeniul astronomic.
Succesul FAST este o miniatură a realizărilor Chinei obținute în inovația tehnico-științifică. În 2024 se împlinesc 75 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze. În cei 75 de ani, China a dezvoltat două tipuri de bombe nucleare, sateliți artificiali, a lansat navele spațiale Shenzhou, a dezvoltat sondele de foraj „Crusta nr. 1” și submersibilul „Fendouzhe Striver”, sondele lunare „Chang’er” și a construit stația spațială „Tiangong”, a construit sistemul de navigație prin sateliți Beidou, a lansat calculatorul cuantic „Jiuzhang” și a dezvoltat rețeaua de cale ferată de mare viteză. Astfel, China a devenit un pol important al lume în domeniul inovației tehnico-științifice, ca urmare a eforturilor depuse de mai multe generații.
Potrivit Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, poziția Chinei în clasamentul mondial al invoției a avansat până pe locul 11, China fiind singura entitate economică cu un venit mediu aflată între primele 30 de locuri.
În ultimii 75 de ani, inovația tehnico-științifică nu doar că a injectat forță motrice procesului de modernizare a Chinei, dar a promovat și dezvoltarea tehnico-științifică și producția industrială inteligentă la nivel global, contribuind la progresul omenirii.
Cu precădere în ultimii zece ani, China a susținut constant promovarea autonomiei în domeniul tehnico-științific și a obținut progrese inovatoare, profitând de oportunitățile aduse de noua rundă a revoluției științifice și de transformarea industrială. Industria noilor energii a devenit o nouă carte de vizită a Chinei. Statul chinez nu doar că a îmbogățit lanțurile globale de furnizare, dar a stimulat dezvoltarea socio-economice verde, aducând contribuții vizibile la schimbările climatice și tranziția spre energie verde.
Tehnica științifică nu are granițe. China susține că inovarea științifică trebuie realizată prin cooperare deschisă. În prezent, China a stabilit relații de cooperare științifică cu peste 160 țări și regiuni, având semnate 118 acorduri de cooperare științifică interguvernamentală.
În plus, China participă activ la elaborarea de reguli globale în domeniul științei și tehnologiei, la stabilirea agendei, la reforma guvernanței globale, precum la problemele de guvernanță în domeniul inovației globale, cum ar fi sănătatea publică și energia curată.
De asemenea, China s-a alăturat unui număr de peste 200 de organizații internaționale și mecanisme multilaterale, fiind profund implicată în peste 60 de programe și proiecte științifice internaționale majore, cum ar fi Reactorul Termonuclear Experimental Internațional și Programul Internațional de Descoperire a Oceanelor.
China a prezentat, de asemenea, Inițiativa Internațională de Cooperare Științifică și Tehnologică, fiind angajată să lucreze cu toate părțile, pentru a explora un nou model de cooperare globală reciproc avantajoasă în domeniul inovării științifice și tehnologice.
Cea de-a treia sesiune plenară a celui de-al 20-lea Comitet Central al Partidului Comunist Chinez (PCC) a creat un capitol special privind stabilirea unui sistem de sprijinire a inovației, continuând să pună inovația într-o poziție principală. Este de așteptat ca, în viitor, China să realizeze descoperiri inovatoare, oferind sprijin științific și tehnologic mai puternic pentru modernizarea țării și pentru a aduce mai multe contribuții la inovația științifică în lume.
Articol realizat de Radio China Internațional și CCTV
