Cel mai recent studiu anual realizat de Wellhub la nivel global arată că angajații care performează în IA se confruntă și cu cele mai ridicate rate de epuizare. Astfel, managerii de resurse umane se confruntă cu o nouă provocare, pe măsură ce IA remodelează volumul de muncă, reziliența și retenția.
Angajații cu cele mai ridicate competențe în utilizarea inteligenței artificiale se numără și printre cei care resimt cea mai mare presiune la locul de muncă iar aceasta reprezintă una dintre marile provocări în ceea ce privește retenția talentelor și soluțiile pe care le identifică companiile pentru a nu pierde performeri.
A cincea ediție a studiului anual Wellhub, privind starea de bine la locul de muncă, la care au participat peste 5.000 de angajați din 10 țări, arată că Perfomerii în IA (angajații care au făcut din IA o parte esențială a modului în care lucrează – n.n.) văd cum tehnologia le remodelează joburile în moduri neașteptate. Deși inteligența artificială le întărește senzația de siguranță a locului de muncă, 40% spun că le-a crescut, de fapt, volumul de muncă, iar aproape jumătate (47%) spun că IA a redus interacțiunea semnificativă cu colegii. Rezultatele scot la iveală un nou paradox la locul de muncă: o fluență mai mare în IA poate aduce mai multă încredere și reziliență, dar și presiuni noi, pe care companiile vor trebui să le abordeze pe măsură ce IA se integrează tot mai mult în activitatea de zi cu zi.
”IA are un potențial enorm de a face oamenii și companiile mai productive, dar tehnologia, de una singură, nu va crea performanță sustenabilă”, a declarat Cesar Carvalho, CEO și co-fondator Wellhub. „Angajații care conduc adoptarea IA preiau mai multă muncă și se numără, totodată, printre talentele pe care companiile își doresc cel mai mult să le păstreze. Pe măsură ce companiile investesc în IA, trebuie să investească la fel de deliberat și în starea de bine a oamenilor care o folosesc. Viitorul muncii are nevoie de amândouă”.
Datele din România confirmă concluziile la nivel global. Astfel, 86% dintre angajații români participanți la studiu spun că ar lua în calcul să plece de la o companie care nu se preocupă de starea lor de bine. Această tendință se observă și la nivelul angajaților începători în utilizarea IA: 78% dintre ei ar renunța la job, peste media globală a acestei categorii care este de 73%. Performerii în IA din România raportează, de asemenea, o îmbunătățire mai mică a siguranței locului de muncă față de omologii lor globali (48% față de 53%). Totuși, accesul la sprijin nu a ținut pasul nevoilor acestora: doar 37% dintre angajații din România sunt în prezent în terapie sau consiliere de orice fel, față de 48% la nivel global — un decalaj care lasă mulți oameni fără un suport la presiunea pe care o adaugă adoptarea IA.
„Ce iese în evidență la datele din România este decalajul dintre presiune și sprijin”, a declarat Dan Moraru, Country Lead la Wellhub România. „Angajații noștri sunt chiar mai dispuși decât media globală să plece de la un angajator care le ignoră starea de bine. Dar, atunci când vine vorba de ceva la fel de necesar, cum ar fi starea lor de bine mentală, România rămâne în continuare cu unsprezece puncte procentuale sub media globală. Nu este un decalaj pe care îl putem închide cu încă o inițiativă izolată — trebuie construit în modul în care companiile își susțin zi de zi oamenii”.
Diviziunea fluenței în IA
Adoptarea inteligenței artificiale de către companii nu mai este doar o chestiune legată de cine folosește tehnologia. Datele arată o diviziune tot mai clară între angajații care au integrat IA în modul în care lucrează și cei care încă își caută reperele.
Cercetarea identifică trei grupuri distincte, în funcție de fluența în IA, care reflectă cât de încrezător, constant și eficient folosesc angajații inteligența artificială în activitatea zilnică, de la experimentarea timpurie, până la integrarea acesteia în fluxul de lucru și sprijinirea altora să facă la fel. Cele trei grupuri identificate de studiul Wellhub sunt:
Performerii în IA (41%): IA este esențial pentru modul în care lucrează. Performerii își îndrumă colegii și raportează cea mai bună siguranță a locului de muncă dintre toate grupurile, dar și cel mai ridicat nivel de epuizare zilnică.
Utilizatorii IA (32%): Folosesc IA în mod regulat, dar sunt încă în proces de a-și construi încrederea deplină.
Începători în IA (26%): Nu au folosit instrumente de IA sau doar au experimentat, adesea cu o anxietate reală asociată.
Performerii preiau presiunea
Inteligența artificială ar fi trebuit să ușureze volumul de muncă dar, pentru angajații cei mai fluenți în utilizarea ei s-a întâmplat exact opusul: cu cât cineva este mai priceput în IA, cu atât mai multă muncă ajunge pe umerii lui, și o mare parte din aceasta este muncă pe care nimeni nu a planificat-o.
- 40% dintre Performeri spun că IA le-a crescut volumul de muncă, în loc să-l reducă, față de 15% dintre Începători.
- 79% dintre Performeri își îndrumă colegii în privința AI, preluând astfel un rol informal de sprijin, pe lângă propriile responsabilități.
- 47% dintre Performeri spun că IA le-a redus interacțiunea semnificativă cu colegii, de peste două ori mai mult decât cei 22% dintre Începători.
Sprijinul primit influențează modul în care angajații gestionează inteligența artificială
Performerii preiau, poate, mai multă presiune din adoptarea IA, dar raportează și o stare de bine mai bună, plus un sprijin semnificativ mai mare la locul de muncă. Datele sugerează că fluența în utilizarea inteligenței artificiale și sprijinul pe care angajații îl primesc pentru a naviga prin această tranziție sunt strâns legate.
Acest sprijin pornește de la așteptări clare privind modul în care ar trebui folosită inteligența artificială. O politică solidă privind IA înseamnă mai mult decât un document pe care angajații îl pot găsi online; înseamnă ghiduri și limite clare, susținute prin comunicare activă și training. Totuși, 34% dintre angajați spun că firma lor nu are nicio politică formală privind IA. În rândul Începătorilor, cifra urcă la 44%, față de 26% în cazul performerilor în IA.
Nivelul de pregătire pentru utilizarea inteligenței artificiale este, de asemenea, strâns legat de reziliență: 87% dintre angajații care se simt pregătiți să lucreze cu IA spun că se pot adapta la schimbare și își pot reveni după eșecuri, față de doar 45% dintre cei care nu se simt pregătiți.
Un îndrumar organizațional clar arată o relație similară. Acolo unde o companie are o politică de utilizare IA clară și o comunică, 77% dintre angajați se simt rezilienți și capabili să se adapteze. Acolo unde angajații nu sunt siguri dacă există vreo politică, cifra scade la 39%.
Ce este în joc
Angajații iau în considerare tot mai mult starea de bine ca pe o condiție a angajării. 83% la nivel global și 86% în România spun că ar lua în calcul să plece de la o companie care nu le prioritizează starea de bine iar această disponibilitate crește odată cu fluența în IA: de la 73% dintre Începători, la 84% dintre cei care adoptă IA și 87% dintre Performeri.
Astfel, pentru angajatori apare un nou risc: cel privind atragerea sau retenția de talente. Angajații cu cele mai puternice abilități în IA sunt și cei mai dispuși să plece atunci când nevoile lor de wellbeing nu sunt satisfăcute. Liderii de HR sunt deja atenți la această amenințare: 62% spun că sunt îngrijorați că ar putea pierde angajați cu competențe în inteligența artificială căutate pe piață.
Ce aduce un sprijin cuprinzător
Angajații din companiile care oferă serviciile Wellhub raportează rezultate mai bune pe fiecare dimensiune a stării de bine măsurată, comparativ cu angajații care beneficiază de un alt program de wellbeing.
- 55% dintre angajații cu pachete Wellhub raportează un somn sănătos, aproape dublu față de cei 28% cu un alt program de wellbeing — cel mai mare decalaj măsurat.
- 67% își evaluează starea de bine generală drept bună sau excelentă, față de 51% dintre cei cu un alt program.
- 76% se simt capabili să se adapteze la ritmul schimbării la locul de muncă, față de 57% dintre cei cu un alt program
