Autori: Aurelia Costache, Partner, AI & Data Leader, EY România, și Ileana Guran, Senior Manager, AI Enabled Transformation,Technology Consulting, EY România
Inteligența Artificială a reușit, într-un timp foarte scurt, să se transforme dintr-un concept teoretic într-o realitate cotidiană. Pe măsură ce observăm și analizăm adoptarea acestei tehnologii de către companiile din România, apar două întrebări importante: în România, companiile valorifică pe deplin potențialul IA? această valorificare este pusă în practică atât pentru câștiguri economice, cât și pentru dezvoltarea oamenilor?
Un studiu realizat recent de EY despre tehnologiile emergente în România evidențiază faptul că, în timp ce 60% dintre organizații sunt implicate în utilizarea Inteligenței Artificiale, fie prin testare, fie prin planificarea adoptării, doar 11,2% au reușit să implementeze această tehnologie. Potențialul de transformare este evident, însă drumul către o integrare semnificativă nu este nici pe departe liniar și nu se bazează exclusiv pe aspecte tehnologice, ci dimpotrivă, este profund uman.
Această perspectivă centrată pe oameni se aliniază cu observațiile globale din cadrul studiului EY AI Sentiment Index, care a sondat peste 15.000 de persoane din 15 țări. Studiul a relevat că, deși 82% dintre oameni folosesc Inteligența Artificială, doar 57% se simt confortabil făcând acest lucru. Diferența dintre utilizare și confort reprezintă mai mult decât o simplă barieră tehnologică, această diferență arată o lipsă de încredere. Pentru ca tehnologia IA să fie integrată cu succes în societate și în forța de muncă, este absolut esențial ca încrederea, siguranța și prezența umană să devină o prioritate alături de inovație.
În România, companiile investesc în Inteligența Artificială pentru a automatiza sarcinile repetitive (60%) și pentru a spori productivitatea și viteza de execuție (63%). Aceste aspecte constituie priorități strategice pentru organizațiile de dimensiuni medii și mari, care sunt dornice să eficientizeze operațiunile și să reducă ineficiențele. Totuși, pentru ca adoptarea IA să se întâmple la scară largă, companiile trebuie să privească dincolo de câștigurile operaționale și să se concentreze pe consolidarea încrederii pe care oamenii o au în tehnologie, care ar trebui să fie fundamentul acestei transformări.
Atât la nivel global, cât și în România, companiile sunt dispuse să implementeze Inteligența Artificială și să o folosească, însă implementarea pe scară largă necesită mai mult decât o simplă aplicare tehnică, este necesar un leadership care să cultive înțelegerea, încrederea și autonomia.
Rezultatele studiului EY global arată șase tipuri de „persona” în ceea ce privește sentimentele și atitudinilie față de Inteligența Artificială, variind de la entuziaștii „Tech Champions”, până la scepticii „AI Rejectors”. Conform studiului, chiar și cei care sunt ezitanți față de Inteligența Artificială găsesc modalități de a se implica atunci când aceasta se aliniază cu nevoile și valorile lor. De exemplu, „Hesitant Mainstreamers” au îngrijorări legate de confidențialitatea datelor, însă 76% dintre ei sunt de acord că IA ușurează finalizarea diferitelor obiective, fie ele tehnice sau academice. Aici este momentul crucial, în care leadershipul companiilor trebuie să intervină. Adoptarea Inteligenței Artificiale nu trebuie impusă, ci trebuie ghidată. Acest lucru înseamnă crearea unor experiențe cu IA care să fie intuitive, relevante și să susțină potențialul oamenilor. De asemenea, companiile trebuie să se concentreze și să înțeleagă preocupările, de altfel absolut legitime, legate de confidențialitatea datelor, autonomia oamenilor în luarea deciziilor și înlocuirea forței de muncă umane cu cea tehnologică.
Companiile din România au ocazia de a se diferenția prin adoptarea la nivel de organizație a Inteligenței Artificiale prin programe structurate, care să includă o integrare centrată pe om. Atunci când IA este introdusă ca un copilot, potențând judecata umană și sporind productivitatea, această tehnologie devine un catalizator pentru dezvoltarea personală și profesională.
În ciuda potențialului imens, există mai multe bariere ce împiedică companiile din România să implementeze eficient această tehnologie. Principala barieră pentru adoptarea tehnologiilor emergente, inclusiv a Inteligenței Artificiale, este lipsa de forță de muncă calificată, așa cum au evidențiat 61% dintre respondenții la studiul „EY Emerging Technology Investment in Romania”. Alte aspecte care încetinesc și îngreunează adoptarea IA sunt absența programelor de formare profesională (37%) și constrângerile bugetare (52%). Pe lângă problemele interne ale companiilor, există și factori externi care îngreunează adopția IA, cum ar fi un sprijin guvernamental insuficient (78%), precum și sistemul educațional care nu este adaptat cerințelor actuale de pregătire a forței de muncă (76%).
Pentru a face față acestor provocări, în România, trebuie să privim adoptarea Inteligenței Artificiale ca pe o transformare multidisciplinară. Îmbunătățirea abilităților trebuie să fie o prioritate la toate nivelurile. Nu putem uita că trebuie să dezvoltăm atât politici și bune practici în utilizarea IA, o bună guvernanță a IA, cât și o cultură organizațională care să încurajeze experimentarea și care să ducă la creșterea încrederii oamenilor în IA și, implicit, în utilizarea acesteia pe scară largă.
De-a lungul anilor, în România, mediul de afaceri, în general, și sectorul tehnologic, în particular, au demonstrat multă energie și reziliență. Având în vedere acest lucru, următoarea etapă de creștere economică va ține de modul în care liderii de afaceri din România vor pregăti companiile și oamenii pentru o lume modelată de Inteligența Artificială.
