Instabilitatea politică, precum și absența unor măsuri predictibile de redresare mențin întreprinzătorii, cu precădere cei mici și mijlocii, în ceața pesimismului. Nu este de mirare. Statistica oficială, privitoare la percepție, ( Managerii estimează noi creșteri de prețuri în sectoarele industrie prelucrătoare, construcții și comerțul cu amănuntul – Curierul National) este confirmată și de recentul sondaj al IMM-Romania.
Conform acestuia, există o percepție masivă a întreprinzătorilor în legătură cu deteriorarea mediului de afaceri în 2026 față de 2025:
-În total, 81,4% consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat mult și foarte mult (46,5% mult și 34,9% foarte mult)
-Percepția a peste 3 din 4 antreprenori (75,1%) este că politicile publice nu ajută afacerile, ci mai mult îngreunează activitatea acestora. Principalele efecte negative percepute sunt creșterea costurilor de funcționare, neînțelegerea nevoilor antreprenorilor, piedici în calea dezvoltării lor (fiscalitate ridicată, impredictibilitate legislativă, instabilitate economică) și birocrație.
Practic, doar 6,2% dintre antreprenori consideră că politicile publice au un efect pozitiv, facilitează accesul IMM-urilor la finanțare și programe de sprijin.
Această viziune trebuie legată și de răspunsul la întrebarea privind sprijinul mediului politic pentru susținerea antreprenoriatului, unde peste 86% dintre antreprenori îl consideră nefavorabil.
Legislația europeană în domeniul muncii, comerțului și protecția datelor – generatoare de birocrație și costuri
Această percepție este însă legată de modalitatea practică de punere în aplicare la nivel național a legislației europene, existând fenomenul de gold-plating (suprareglementare). În realitate, în procesul de transpunere la nivel național se adaugă noi sarcini pentru angajatori, prin introducerea de sarcini mai mari de raportare și conformare decât cele din actele europene, justificându-se cu formula ”așa ni se cere/impune de la Bruxelles”.
Scăderea cererii și creșterea costurilor cu forța de muncă – principale probleme pentru antreprenori
Efectele crizei economice sunt resimțite în continuare de antreprenori, România înregistrând un an de scădere a cererii, coroborat cu scăderea puterii de cumpărare și inflația. Diminuarea vânzărilor conduce la blocaje în lanț, antreprenorii având dificultăți în asigurarea cash-flowului și înregistrând întârzieri la plata datoriilor.
Această situație este confirmată și de răspunsurile la întrebarea ”Cum a fost afectată activitatea economică de evoluția consumului în ultimele 6 luni?”, unde pe primul loc a fost menționată scăderea încasărilor de către 55% dintre antreprenori.
Creșterea semnificativă a costurilor operaționale – principalul efect al măririi prețului energiei electrice și a combustibililor
Impactul creșterii prețului energiei electrice și al combustibililor este resimțit de mai mult de jumătate dintre întreprinderi – 53,2% – care au înregistrat o creștere a costurilor de operare, generând o creștere a prețului produsului/serviciului final, care conduce la vânzări mai mici și în final la reducerea încasărilor.
Doar 18,6% dintre întreprinderi își permit să absoarbă creșterile de prețuri pentru energie electrică sau combustibili pentru a-și păstra poziția în piață.
Pesimism în privința evoluției economice
Antreprenorii rămân pesimiști în privința viitorului pe termen scurt (6 luni), 53,5% prognozând o scădere a activității, iar 27,9% o stagnare.
Doar 9,3% dintre antreprenori au un optimism cumpătat, prevăzând o creștere moderată a pieței, în același timp niciun respondent nu vede o creștere semnificativă a activității economice.
Stagnare pe piața forței de muncă
55,8% din antreprenori menționează că vor păstra numărul actual de angajați, ceea ce arată că nu există planuri de extindere în viitor a afacerii. Mai mult, 35,7% estimează că vor face concedieri în perioada următoare și doar 8,5% că vor efectua angajări.
Scăderea cererii, creșterea prețurilor de producție a bunurilor și de prestare a serviciilor, cu forța de muncă, scăderea cererii generează un blocaj pe piața muncii, în condițiile în care 81,5% dintre angajatorii mici și mijlocii nu intenționează să efectueze angajări.
Susținerea formării profesionale a angajaților și Kurzarbeit – principalele măsuri pentru piața forței de muncă
42,6% dintre antreprenori susțin formarea profesională continuă a angajaților pentru dobândirea de noi competențe, fiind o măsură esențială pentru păstrarea forței de muncă calificate și păstrarea competitivității în condițiile recesiunii economice care afectează practic toate sectoarele de activitate.
Subvenționarea sistemului Kurzarbeit pentru evitarea concedierilor, în cazul întreprinderilor care se confruntă temporar cu dificultăți, este considerată esențială de către 25,6% dintre antreprenori, pentru evitarea concedierilor și pierderii forței de muncă care se dovește elementul cel mai important în activitatea întreprinderilor.
Reducerea impozitării pe forța de muncă – cea mai așteptată măsură de antreprenori de la viitorul Guvern
Creșterea costurilor cu forța de muncă coroborată cu scăderea cererii și a veniturilor și creșterea costurilor de producție pune presiune pe antreprenorii mici și mijlocii în privința salariilor.
Scăderea impozitării pe forța de muncă este văzută de 68,2% dintre antreprenori ca principalul factor care conduce la o creștere a veniturilor salariaților, fără a genera o creștere a costurilor pentru întreprindere, ajutând în același timp companiile să păstreze forța de muncă de care au nevoie pentru dezvoltarea afacerii.
Reducerea impozitului pe dividende este cerută de 56,6% dintre antreprenori, această măsură stimulând investițiile pe care companiile le fac, având ca efect direct creșterea competitivității și creșterea veniturilor. Prin scăderea sarcinii fiscale se încurajează spiritul antreprenorial care în anul 2026 a înregistrat un regres pentru prima dată după criza din 2008-2009.
