Considerați eroi în Antichitate, gladiatorii au dus lupte pe viață și pe moarte timp de aproximativ 900 de ani.
Gladiatorii au rămas în istorie ca fiind eroi, mulți dintre ei pierzându-și viața din dorința mai marilor acelor vremuri de a vedea spectacole de acest gen.
„Moștenirea” gladiatorilor este una puternică. Despre ei s-au făcut numeroase filme și documentare, care au stârnit ecouri puternice. Cel mai cunoscut film este Gladiatorul (2000), în care Russell Crowe face un rol excelent. Gladiatorul are nota 8.5 pe IMDB și a câștigat nu mai puțin de 5 premii Oscar.
De asemenea, despre gladiatori s-au făcut și numeroase piese de teatru, dar și jocuri. Unul dintre ele este Gladiator Jackpot, bazat tocmai pe filmul cu Russell Crowe. Lansat de compania Playtech în 2012, jocul disponibil pe acest site prezintă diverse secvențe din film, iar printre simboluri se află personaje precum Proximo, Juba, Gracchus, Lucilla și Commodus, dar și un Colosseum.
Cum au apărut gladiatorii
Originea gladiatorilor nu este certă, iar istoricii au mai multe variante. Cel mai probabil, aceștia au apărut undeva în secolul al IV-lea înainte de Hristos.
Practic, frescele de mormânt din orașul Paestum au arătat luptători împerecheați, cu căști, sulițe și scuturi, ceea ce i-a dus pe istorici cu gândul la luptele gladiatorilor.
Pe de altă parte, Titus Livius face legătura între luptele de gladiatori cu moartea lui Brutus Pera, tatăl lui Decimus Junius Brutus. Acesta ar fi ordonat o luptă între gladiatori pentru a onora moartea tatălui său.
Ulterior, decesele persoanelor cu rang înalt din acele vremuri au fost onorate la Forum Romanum cu trei zile de lupte între gladiatori. Spre exemplu, fiii lui Marcus Aemilius Lepidus și-au onorat tatăl tocmai decedat, în 216 înainte de Hristos, cu o luptă de 22 de perechi de gladiatori.
Cei mai mulți gladiatori erau sclavi, aduși în arene în lanțuri. Totuși, au existat și oameni liberi care hotărau de bunăvoie să devină gladiatori. Ei erau atrași de faima generată de un asemenea rol, dar și de banii primiți. Înainte de intrarea în arenă, gladiatorii trebuiau să treacă printr-un program de pregătire pentru a oferi un spectacol pe măsură.
Numărul gladiatorilor care au murit în arena nu este însă cunoscut cu exactitate. Unele surse anunță că 400 de mii de oameni și-au pierdut viața, altele susțin că numărul este ceva mai mic. Este greu de cuantificat, dar în același timp este clar că nu toți gladiatorii au luptat până la moarte. Existau și cazuri în care sponsorii plăteau pentru a vedea o luptă până la moarte, dar de multe ori gladiatorii părăseau arenă în viață.
Asta și pentru că un gladiator implica multe costuri, iar pe măsură ce anii au trecut s-a considerat că e mai rentabil ca aceștia să ofere doar un spectacol, fără să își piardă viața.
De asemenea, au existat și lupte între gladiatori de sex feminin. Totuși, toate erau sclave, iar luptele între femei au fost interzise după anul 200 după Hristos.
Spartacus, cel mai cunoscut gladiator
Cel mai cunoscut gladiator din istorie a fost Spartacus. El a fost totodată și conducătorul celei de-a treia răscoale a sclavilor, care a avut loc între 73 și 71 înainte de Hristos.
Spartacus s-a născut într-o familie de pastori, a luptat în rândurile soldaților romani, dar apoi a fost prins și vândut ca sclav. A fost dus la școala de gladiatori a lui Battiatus din Capua, dar a evadat împreună cu 70 de alți gladiatori. El a organizat o armată de peste 70 de mii de oameni cu care a luptat împotriva romanilor. Spartacus rămâne în istorie ca fiind cel mai bun gladiator roman, dar și cel mai mare dușman al Romei după Hannibal.
De-ar fi avut televizor , in lancii nu s-ar mai fi batut ; priveau ca oile .