După o fază a grupelor în care se părea că lucrurile se așază confortabil pentru marile favorite și după ce în meciurile eliminatorii care au urmat (un fel de ”optimi”, doar că au avut loc patru astfel de confruntări, alte patru echipe cel mai bine clasate mergând direct în ”sferturi”) nu s-a înregistrat nicio surpriză, era greu de imaginat un scenariu mai plin de suspans decât cel după care s-au desfășurat sferturile de finală la JO de iarnă din Italia, la hochei pe gheață masculin.
Canada și Finlanda s-au calificat cu emoții uriașe în semifinale, în meciuri în care adversarele lor se aflau în avantaj pe tabelă cu doar câteva minute înainte de expirarea timpului regulamentar.
Scriam în cronica anterioară că Cehia și Elveția, care în faza grupelor s-au întrebuințat doar atât cât a trebuit (și care, să nu uităm, au fost, ambele, surclasate de Canada) trebuie să își îmbunătățească substanțial nivelul de joc dacă vor să obțină ceva de la fazele următoare ale competiției.
Ei bine, exact asta au făcut!
Au jucat cel mai bun hochei al lor de la actuala ediție a JO și, deși în cele din urmă au fost învinse, au părăsit competiția cu fruntea sus, demonstrând că își merită cu brio locul în elita hocheiului mondial.
La startul meciului Canada-Cehia, arbitrul prezintă pucul oficial al competiției
În primul meci, deși Canada a deschis scorul încă din minutul 3 prin Celebrini, din pasa lui McDavid, după o fază foarte rapidă, desfășurarea ulterioară a partidei a fost alta decât se anticipa.
După o intercepție, Cervenka îi pasează superb lui Sedlak și acesta aduce egalarea pentru cehi.
Impulsionați de reușită, elevii lui Radim Rulik au echilibrat jocul, ba chiar au mai înscris o dată, prin Pastrnak, care printr-un șut de efect a fructificat o situație de superioritate numerică a echipei sale.
Cehii au marcat pentru 2-1, dar nu a fost suficient pentru obținerea unei victorii istorice
Repriza a doua, la fel de echilibrată, a fost câștigată cu 1-0 de jucătorii ”Frunzei de arțar”, care au fructificat o superioritate (dictată destul de ușor pentru interferență) prin MacKinnon.
În ultimul mitan, cehii au visat foarte frumos după golul lui Palat, venit după un contraatac purtat perfect, însă s-au văzut egalați cu doar trei minute înainte de final prin Suzuki, cu o deviere imparabilă.
În prelungiri, cehii, care au făcut per ansamblu o partidă de excepție, au fost răpuși în cele din urmă de reușita lui Marner, care a finalizat cu mult rafinament o acțiune personală.
În orice caz, după acest meci, s-au risipit două impresii: prima, că echipa Canadei zdrobește orice întâlnește în cale (de data asta elevii lui Jon Cooper au părut mult mai ”tereștri” și chiar vulnerabili) și a doua că la aceste Jocuri Olimpice cehii au venit cu o echipă ”anesteziată”. Se vede că au jucat foarte bine exact când a fost nevoie.
În altă întâlnire, Elveția a părut că se va impune în fața Finlandei după un meci pe care l-a controlat tactic cam două reprize și trei sferturi.
Fanii elvețieni își susțin echipa din tot sufletul…
În primul mitan, cele două echipe și-au ”luat pulsul” reciproc, într-o dispută foarte echilibrată. Ca dovadă că cele două combatante nu au vrut să riște nimic stă raportul șuturilor la poartă: (doar) 5-4 pentru Elveția.
…la fel și cei finlandezi
Și totuși, pe final de repriză, Elveția a punctat de două ori: mai întâi prin Riat, care a speculat o situație favorabilă apărută în urma unei erori a defensivei finlandeze, apoi, la puțin peste un minut, prin Niederreiter, care a prins un ”trasor” de la distanță care l-a lăsat simplu spectator pe portarul Saros.
Elveția a condus cu 2-0 după golul lui Niederreiter
În startul reprizei a doua, Sven Andrighetto a trecut pe lângă 3-0, dar a ratat.
Apoi, în a doua și a treia repriză, elevii lui Patrick Fischer au conservat perfect acest rezultat. Elvețienii au fost superiori la capitolul posesie și intercepții. Le-a ieșit – poate nu cu mult mai mult decât adversarul, dar suficient cât să aibă câștig de cauză, în cea mai mare parte a jocului. Mai puțin finalul.
Au știut să intercepteze, să ”țină de puc”, să își ”toace mărunt” adversarul, în timp ce finlandezii, cărora nu le-a ieșit mai nimic, au rămas doar cu amintirea a două pucuri care au șters bara porții excelentului Genoni.
A venit însă fatidicul minut 14 al ultimului mitan. În criză de timp, finlandezii s-au aruncat cu tot efectivul în atac și au reușit în cele din urmă să reducă din diferență prin Aho.
Timpul curgea însă, în continuare, în favoarea jucătorilor din Țara Cantoanelor și jucătorii Suomi au scos portarul.
Șansa pe care au avut-o de partea lor pe toată durata partidei i-a părăsit pe elvețieni: tocmai ei, care au fost mereu ”primii la puc”, nu au reușit acea intercepție care să pună un jucător în situația de a șuta spre poarta goală, ceea ce ar fi închis meciul. Este adevărat, finlandezii au pasat, în aceste ultime minute, cu o viteză amețitoare. Rar poți vedea așa ceva.
Cu un minut și 20 de secunde înainte de final, Heiskanen deviază din apropiere un șut al lui Roope Hintz și îl învinge pe bravul Genoni.
Probabil căzuți psihic, elvețienii comit o eroare în prelungiri, Lehkonen scapă efectiv singur cu Genoni și aduce calificarea echipei sale după un veritabil thriller.
Lehkonen îi aduce Finlandei o victorie care la un moment dat era nesperată
Celelalte două sferturi de finală s-au încheiat cu rezultatele Slovacia – Germania 6-2 (victorie scontată, dar un scor mai sever decât se anticipa) și SUA – Suedia 2-1, d.p. (iată, un al treilea ”sfert” care a necesitat prelungiri).
Semifinalele se vor disputa vineri, după următorul program:
Canada – Finlanda
SUA – Slovacia
(Sursa foto: Capturi ecran Max, Eurosport)
