Consiliul Național al IMM-urilor din România a realizat în perioada 26.08-03.09.2021 un sondaj pentru a identifica opinia antreprenorilor cu privire salariul minim brut pe țară 2022. Astfel, în urma sondajului realizat, la care au răspuns 1108 antreprenori, au rezultat concluziile de mai jos.
1. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 56,5% microîntreprinderi, 27,8% întreprinderi mici, 9,3% întreprinderi mijlocii și restul de 6.4% întreprinderi mari sau alte forme de organizare.
2. Cu privire la domeniul de activitate, 56% iși desfășoară activitatea în domeniul serviciilor, 27,5% în domeniul comerțului și 16,5% în domeniul producției.
3. Referitor la numărul de salariați încadrați cu salariul minim pe economie în societate, 59,3% au răspuns că acesta este de mai puțin de 9 salariați, 29,6% susțin că este cuprins între 10-49 salariați, iar 11,1% afirmă că numărul acestora este peste 50 de salariați.
4. Întrebați fiind pe care din scenariile pentru creșterea salariului minim brut în anul 2022 îl consideră aplicabil, antreprenorii au răspuns astfel:
– Să rămână la nivelul actual: 33,3%
– Scenariul IV- creşterea salariului minim cu peste 200 de lei: 22,2%
– Scenariul I- creşterea salariului minim cu 100 de lei, de la 2300 de lei 2400 lei: 18,5%
– Scenariul III- creşterea salariului minim cu 200 de lei, de la 2300 de lei la 2500 de lei: 15,7%
– Scenariul II – creşterea salariului minim cu 150 lei, de la 2300 de lei la 2450 de lei: 10,3%
5. În ceea ce privește modul în care activitatea antreprenorilor va fi afectată de mărirea salariului minim brut începând cu anul 2022, 50,5% sunt de părere că activitatea se va menține la același nivel, 33% activitatea va scădea ca urmare a impactului ridicat al costurilor salariale, iar 16,5% consideră că activitatea va crește ca urmare a creșterii motivației angajaților.
6. Întrebați dacă estimează că politica de personal a societăţii va fi afectată ca urmare a creşterii salariului minim brut începând cu anul 2022 antreprenorii au răspuns: 67,6% estimează că nu vor fi schimbări în politica de personal, 24,1% estimează că vor realiza disponibilizări pentru că impactul costurilor este mare, iar 8,3% estimează că vor realiza angajări pentru că salariul devine motivant.
7. Referitor la principalele bariere care nu ar permite o creștere a salariului minim brut pe țară din anul 2022, antreprenorii au considerat astfel:
– Scumpirile din ultima perioadă (energie electrică, gaz etc) și impactul lor în activitatea
societății: 59,3%
– Lipsa unor măsuri active de susținere pe piața forței de muncă (de ex: kurzarbeit): 48,1%
– Costul prea ridicat al resurselor umane: 36,1%
– Lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea competitivității: 33,3%
– Lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri: 30,6%
– Existența unor contracte ce nu permit modificări ale structurii lor: 15,7%
– Altele: 4,5%
8. Întrebați fiind ce măsuri consideră că trebuie luate de către stat pentru a creşte salariul minim brut pe ţară în anul 2022, respondenții au menționat următoarele (răspuns multiplu):
– Creșterea salariului minim prin reducerea fiscalității pe forța de muncă: 62%
– Creșterea salariului minim fără creșterea taxelor (CAS, CASS, Impozit): 38%
– Impozit zero și menținerea CAS și CASS: 37%
– Zero taxe pe salariul minim (propunere USR-PLUS): 25%
– Altele: 3,6%