Victor Roșianu
Așa cum a intrat în tradiție, de aproape 20 de ani, ședințele cenaclului literar “Al.Florin Țene“ din cadrul Centrului pentru Vârstnici nr.2, de pe strada Decebal nr.21 din Cluj-Napoca, în fiecare prima miercuri din lună, la ora 11, au loc ședințele cenaclului literar conduse de președintele național al Ligii Scriitorilor.
Recenta ședință din 7 decembrie, având o prezență selectă de intelectuali, ajunși la vârsta înțelepților, a fost deschisă de scriitorul Al.Florin Țene, președintele cenaclului, care a prezentat romanul său “Oglinda de apă “, recent apărut, în care sunt relatate secvențe din regimul de tristă amintire în care copii și elevii erau urmăriți de unii profesori cu sarcini de la partidul comunist să-i împiedice de a merge cu colindul, steaua sau plugușorul.
În continuare Al.Florin Țene a citit câteva poezii din volumul său de versuri“Întoarcerea poetului “, tradus și în limba albaneză. După care a vorbit despre volumul său de eseuri și cronici, intitulat”Căutându-L pe Dumnezeu. “
Profesoarea Lucia Elena Locusteanu, scriitoare cu har, a ținut conferința “ Tradiții populare românești în timpul Sfintelor Sărbători ale Nașterii Domnului Iisus“, citând în bogatul discurs studiul lui I.C. Chițimia, intitulat “Folcloriști și folcloristică românească “ Spunând că bucuria Crăciunului este o sărbătoare a luminii, a compasiunii față de semeni, o vreme de voioșie, bucate alese și clipe de neuitat petrecute cu familia. Sărbătoarea Crăciunului marchează nașterea pruncului Isus Hristos și este prima sărbătoare creștină a Mântuitorului în ciuda faptului că nu este la fel de veche precum Paștile sau Rusaliile.
Fiindcă în 2 decembrie s-a născut Nicolae Labiș, Lucia Elena Locusteanu a vorbit și despre viața și opera poetului care a urmat Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni între anii 1947 – 1951, perioadă în care scrie versuri, iar la sfârșitul lui 1950, participă la o consfătuire a tinerilor scriitori din Moldova, în calitate de secretar al cenaclului literar din Fălticeni, care are loc la Iași, unde se remarcă după ce recită poezia Fii dârz și luptă, Nicolae!, poezie care-i va fi publicată în Iașul nou și în ziarul Lupta poporului din Suceava.
În mai 1951 a obținut premiul întâi, la Olimpiada națională de limba română care a avut loc la București, iar cu această ocazie câștigă admirația redactorilor revistei Viața Românească, care-i publică poezia Gazeta de stradă.
În ianuarie 1952, la inițiativa lui Constantin Ciopraga, Labiș a fost transferat la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Iași, unde a devenit conducătorul cenaclului literar.
Portretul fizic al lui Nicolae Labiș este sugestiv creionat de Tudor Vianu (citat în: George Bădărău, Nicolae Labiș, Viața și opera, 2001) care mărturisește: „Mă surprindea obrazul lui bucălat de copil, ochii cu umbre adânci, mustața legată, ca a plutașilor de pe Bistrița. Era în înfățișarea lui ceva în același timp proaspăt și arhaic, cum nu mai văzusem niciodată pe figura unui tânăr.”
În continuare poeta Titina Nica Țene a citit poezia sa “Vine Crăciunul “, după care a prezentat și analizat succinct cărțile semnate de Tudosia Lazăr din județul Galați, intitulata “Între tradiție, superstiții, misticism și realitate “ și “ Cutia pandorii “, la care a adus completări Lucia Elena Locusteanu.
În continuarea ședinței, profesorul Vasile Sfârlea a prezentat cartea sa, recent apărută, “Candela Unirii la Gherla-1 Decembrie 1918-studiu “, apoi a vorbit despre Mihai Viteazu născut în 1558, la Târgu de Floci, din Țara Românească – decedând în . 19 august 1601, la Câmpia Turzii din Principatul Transilvaniei. Care a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o perioadă , doar în 1600, a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea..
În încheierea ședinței Liliana Derevici, ofițerul de presă al cenaclului și al Ligii Scriitorilor, a citit frumoasa poezie “Crăciunul “ de Licuța Pântia.
Au urmat discuții care au creeat o atmosferă intelectuală și de armonie.
Președintele cenaclului a anunțat că viitoarea ședință va avea loc miercuri, 4 ianuarie 2023, orele 11, urându-le participanților Sfinte Sărbători fericite cu sănătate și bucurii.
La cenaclul”Al.Florin Țene”
Victor Roșianu
Tradițiile populare românești din „lada de zestre” a românilor în cadrul fenomenului de globalizare
Așa cum a intrat în tradiție, de aproape 20 de ani, ședințele cenaclului literar “Al.Florin Țene“ din cadrul Centrului pentru Vârstnici nr.2, de pe strada Decebal nr.21 din Cluj-Napoca, în fiecare prima miercuri din lună, la ora 11, au loc ședințele cenaclului literar conduse de președintele național al Ligii Scriitorilor.
Recenta ședință din 7 decembrie, având o prezență selectă de intelectuali, ajunși la vârsta înțelepților, a fost deschisă de scriitorul Al.Florin Țene, președintele cenaclului, care a prezentat romanul său “Oglinda de apă “, recent apărut, în care sunt relatate secvențe din regimul de tristă amintire în care copii și elevii erau urmăriți de unii profesori cu sarcini de la partidul comunist să-i împiedice de a merge cu colindul, steaua sau plugușorul.
În continuare Al.Florin Țene a citit câteva poezii din volumul său de versuri“Întoarcerea poetului “, tradus și în limba albaneză. După care a vorbit despre volumul său de eseuri și cronici, intitulat”Căutându-L pe Dumnezeu. “
Profesoarea Lucia Elena Locusteanu, scriitoare cu har, a ținut conferința “ Tradiții populare românești în timpul Sfintelor Sărbători ale Nașterii Domnului Iisus“, citând în bogatul discurs studiul lui I.C. Chițimia, intitulat “Folcloriști și folcloristică românească “ Spunând că bucuria Crăciunului este o sărbătoare a luminii, a compasiunii față de semeni, o vreme de voioșie, bucate alese și clipe de neuitat petrecute cu familia. Sărbătoarea Crăciunului marchează nașterea pruncului Isus Hristos și este prima sărbătoare creștină a Mântuitorului în ciuda faptului că nu este la fel de veche precum Paștile sau Rusaliile.
Fiindcă în 2 decembrie s-a născut Nicolae Labiș, Lucia Elena Locusteanu a vorbit și despre viața și opera poetului care a urmat Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni între anii 1947 – 1951, perioadă în care scrie versuri, iar la sfârșitul lui 1950, participă la o consfătuire a tinerilor scriitori din Moldova, în calitate de secretar al cenaclului literar din Fălticeni, care are loc la Iași, unde se remarcă după ce recită poezia Fii dârz și luptă, Nicolae!, poezie care-i va fi publicată în Iașul nou și în ziarul Lupta poporului din Suceava.
În mai 1951 a obținut premiul întâi, la Olimpiada națională de limba română care a avut loc la București, iar cu această ocazie câștigă admirația redactorilor revistei Viața Românească, care-i publică poezia Gazeta de stradă.
În ianuarie 1952, la inițiativa lui Constantin Ciopraga, Labiș a fost transferat la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Iași, unde a devenit conducătorul cenaclului literar.
Portretul fizic al lui Nicolae Labiș este sugestiv creionat de Tudor Vianu (citat în: George Bădărău, Nicolae Labiș, Viața și opera, 2001) care mărturisește: „Mă surprindea obrazul lui bucălat de copil, ochii cu umbre adânci, mustața legată, ca a plutașilor de pe Bistrița. Era în înfățișarea lui ceva în același timp proaspăt și arhaic, cum nu mai văzusem niciodată pe figura unui tânăr.”
În continuare poeta Titina Nica Țene a citit poezia sa “Vine Crăciunul “, după care a prezentat și analizat succinct cărțile semnate de Tudosia Lazăr din județul Galați, intitulata “Între tradiție, superstiții, misticism și realitate “ și “ Cutia pandorii “, la care a adus completări Lucia Elena Locusteanu.
În continuarea ședinței, profesorul Vasile Sfârlea a prezentat cartea sa, recent apărută, “Candela Unirii la Gherla-1 Decembrie 1918-studiu “, apoi a vorbit despre Mihai Viteazu născut în 1558, la Târgu de Floci, din Țara Românească – decedând în . 19 august 1601, la Câmpia Turzii din Principatul Transilvaniei. Care a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o perioadă , doar în 1600, a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea..
În încheierea ședinței Liliana Derevici, ofițerul de presă al cenaclului și al Ligii Scriitorilor, a citit frumoasa poezie “Crăciunul “ de Licuța Pântia.
Au urmat discuții care au creeat o atmosferă intelectuală și de armonie.
Președintele cenaclului a anunțat că viitoarea ședință va avea loc miercuri, 4 ianuarie 2023, orele 11, urându-le participanților Sfinte Sărbători fericite cu sănătate și bucurii.
