Joi a luat sfârșit summitul NATO de la Madrid, desfășurat pe fondul războiului din Ucraina. O primă concluzie la care ajung analiștii de la Radio France Internationale (RFI) este aceea că s-au înregistrat progrese în toate dosarele ce s-au aflat pe ordinea de zi: aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, sprijinirea Ucrainei în lupta cu agresorii ruși, întărirea militară a Estului și Sudului Europei, adoptarea unui nou concept strategic al Alianței, prima la care contextul internațional a obligat să se recurgă. Toate dosarele cele mai spinoase au fost abordate și tratate la această reuniune, subliniază corespondentul la Madrid al RFI.
La 25 de ani de la summitul NATO ce a avut loc tot la Madrid, când Polonia, Ungaria și Cehia au primit avizul integrării, am văzut anul acesta cum Suedia și Finlanda și-au lansat procesul de aderare oficială la Alianța, confirmând politica ”porților deschise” a NATO. Nu a fost însă un dosar ușor. Turcia a acceptat în final să nu mai opună veto-ul său la aderarea celor două țări nordice, în schimbul unor concesii.
Creșterea ajutorului destinat Ucrainei
S-a decis: NATO va întări ajutorul în favoarea Kievului, ceea ce era de așteptat. Chiar dacă Volodimir Zelenski consideră că NATO ar putea ajuta și mai mult, Alianța va debloca importante mijloace militare și financiare suplimentare. Esențial este faptul că NATO a adoptat noua sa foaie de parcurs, faimosul său concept strategic care plasează Rusia ca fiind amenințarea cea mai periculoasă pentru țările membre ale Alianței. Mai mult, în acest nou concept este menționată pentru prima oară China, ca ”o națiune ce reprezintă o provocare la adresa intereselor și securității țărilor Alianței”.
NATO a demonstrat la acest summit preocuparea serioasă pe care o are legat de schimbările climatice, luând chiar decizia de a debloca un fond în valoare de 1 miliard de dolari pentru contracararea efectelor acestor schimbări. În fine, Alianța s-a arătat preocupată de asemenea de situația din Orientul Mijlociu, din Africa de Nord și din Sahel. Terorismul este una dintre prioritățile NATO, care se angajează să mențină parteneriatele cu țările din aceste regiuni.
Bilanțul președintelui Emmanuel Macron
Președintele francez a expus la o conferință de presă propriul său bilanț al summitului NATO de anul acesta. A apreciat în mod deosebit unitatea aliaților în fața Rusiei și dorința unanimă de a întări ajutorul destinat Ucrainei, reflectată în angajamentele decise de către membrii organizației. El a transmis liderului rus un mesaj extrem de ferm: ”Rusia poartă întreaga răspundere pentru actualul război. Refuz acum, încă o dată, argumentele invocate pentru a se crede că acest război și consecințele lui sunt legate de o ipotetică voință a Vestului sau a NATO de a se impune asupra restului lumii. Asta este o minciună care este folosită pentru a inversa realitatea, pentru a justifica o agresiune”, a spus Emmanuel Macron în conferința sa de presă. ”Această agresiune, a continuat el, este rezultatul unei erori strategice majore a președintelui rus, care a avut ca rezultat aducerea Finlandei și a Suediei în NATO… El a reușit să determine unele state care până acum se mențineau pe o poziție mai degrabă prudentă, să decidă singure să se alăture Alianței”.Președintele Macron a reamintit și cu acest prilej că Alianța Atlantică nu este în război, ci susține lupta dusă de Ucraina. Referindu-se la deciziile luate vizând o creștere importantă a acestui ajutor, el a menționat că Franţa își va aduce contribuția la aceste demersuri, între altele cu o brigadă în România. A subliniat pe un ton ferm că Ucraina va beneficia, câtă vreme va fi necesar, de ajutorul țărilor NATO, în ciuda consecințelor economice, a creșterii prețurilor la energie, dificultăți pentru înfruntarea cărora consideră necesară o acțiune internațională concertată.
