Franța și Germania, reprezentate de Bruno Le Maire, ministrul francez al Economiei și Finanțelor, și de Peter Altmaier, ministrul german al Economiei și Energiei, denunță decizia Comisiei Europene referitoare la fuziunea Alstom-Siemens, considerând că, în realitate, Europa «își trage un glonț în picior» blocând crearea unui gigant capabil nu doar să rivalizeze cu China, ci în general cu concurența de oriunde ar veni. Ei pledează pentru a se conferi statelor un mai mare rol în acest domeniu, respectând interesul consumatorilor.
Bruno Le Maire și Peter Altmaier au decis să profite de veto-ul Bruxellesului la fuzionarea Alstom-Siemens pentru a relansa sensibila dezbatere – în stare latentă de mai mulți ani – privind atenuarea regulilor europene ale fuziunilor. Ei folosesc prilejul respingerii fuziunii Alstom-Siemens pentru a declanșa elaborarea unui set de propuneri ce va fi finalizat până în vara acestui an, având drep scop să se dea statelor membre ale UE posibilitatea autorizării unei fuziuni fără avizul Comisiei Europene. Văzută de la Paris, decizia comisarului european Margarethe Vestager (Danemarca) nu este doar «o eroare economică». Ea «pune în lumină învechirea regulilor ce guvernează fuziunile, nemodificate din 2004». Împiedicând doi campioni continentali să se unească pentru a face față ofensivei externe, inclusiv celei chineze, constrângerile concurenței, și ele învechite, demonstrează că ele acționează «împotriva mizelor industriale ale Europei și ale competitivităţii sale».
Consumatorul «este regele»
Argumentând că «ar fi mai bine să se ia în considerare dinamica pieței» la analizarea dosarelor și judecând că «interesul consumatorilor și al concurenței primează astăzi mult mai mult în comparație cu alte interese», ministrul francez Bruno Le Maire și echipa sa de specialiști subliniază necesitatea unei «nete schimbări a doctrinei». «Să înceteze – spun ei – naivitatea reproșată adeseori europenilor: ofensiva giganților străini, în special chinezi, este rapidă, piața se mondializează cu pași rapizi, Europa trebuie să lase întreprinderilor sale mijloacele pentru a se înarma în fața acestei situații, pentru apărarea locurilor de muncă, pentru o înaltă rată de creștere economică și independență strategică». «Nu sunt oare domenii cum ar fi aviația, căile ferate, băncile unde Comisia Europeană trebuie să ia drept puncte de referință mai degrabă de pe piața mondială, și nu de pe cea europeană?», întreabă la rândul său ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, referindu-se la alegerea – contestată – făcută de Bruxelles la luarea drept bază a deciziei sale privind perimetrul european în dosarul feroviar. Parisul militează de asemenea pentru ameliorarea eforturilor cerute pentru a trece cu succes prin furcile caudine ale concurenței. Ideea ar fi să se aștepte mai puțin sistematic cesiunile de active, stimulând operarea de «remedii de comportament» ale noului gigant creat.
Puterea finală să revină statelor
Această abordare, dezvoltată deja la scară națională în unele state (cazul Franței), ar fi, de asemenea, o netă schimbare de filozofie în privința fuziunilor. Franța merge chiar mai departe în contestarea «jandarmului european». Ea evocă un dispozitiv care să permită Consiliului UE să preia atribuții ale Comisiei, în sensul de a putea autoriza o fuziune din «motive de interes general», cum ar fi securitatea, sănătatea publică, locurile de muncă. Mari actori economici precum Germania, Marea Britanie și Statele Unite, iar mai recent Franța, s-au dotat cu «instrumente» de flexibilizare a regulilor, a informat Bruno Le Maire.
Margarethe Vestager «închide ușa»
Comisarul european Vestager a respins miercuri cu fermitate criticile și analizele mai sus expuse de miniștrii de resort ai Franței și Germaniei. În opinia domniei sale, deciziile Comisiei Europene ar fi luat deja în seamă evoluțiile viitoare ale piețelor și că problema fuziunii Alstom-Siemens nu demonstrează că trebuie schimbate regulile în domeniu. La o analiză mai în detaliu, analiști economici europeni interpretează poziția dnei Vestager drept o acuzație adusă Parisului și Berlinului că ar confunda interesele lor speciale, în calitate de campioni în domeniul feroviar, cu interesele întregii UE. Ea a ținut să sublinieze că «politica în domeniul concurenței are drept fundament protejarea consumatorului» și este «corolarul pieței unice europene». În opinia sa, răspunsul la concurența internațională nu constă în refacerea globală a regulilor concurenţionale, ci «printr-un alt set de instrumente», combinând un mai bun control al investițiilor străine și prin mai pronunțată reciprocitate în accesul pe piețele publice».
