Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii și dezvoltării rurale, a participat în data de 22 iunie 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), desfășurată la Luxemburg. Din delegația României a făcut parte și Dana Rebega, director general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – AM PS/PNDR.
În cadrul reuniunii, România a adus în atenția Consiliului, împreună cu Slovacia, necesitatea unei flexibilități sporite în regimul strict de protecție aplicabil populațiilor de urs brun care au atins și mențin pe termen lung o stare favorabilă de conservare. Astfel, în întervenția sa, ministrul a afrimat: „Nu doresc să șochez, dar este tragic și morbid ca în secolul 21, în Uniunea Europeană, concetățenii mei să fie la propriu mâncați de animale sălbatice. Mă simt obligat să aduc în atenția dumneavoastră o situație care, pentru România, a devenit tot mai dificil de gestionat: creșterea semnificativă a populației de urs brun și impactul direct asupra oamenilor, asupra comunităților rurale și asupra fermierilor.”
Demersul comun al României și Slovaciei pornește de la realitatea că aceste două state membre dețin împreună peste jumătate din populația de urs brun a Uniunii Europene și suportă, în mod disproporționat, costurile, riscurile și responsabilitățile asociate conservării acestei specii. În același timp, evoluția efectivelor de urs și frecvența tot mai mare a incidentelor din zonele rurale impun o discuție serioasă la nivel european privind adaptarea instrumentelor de management la realitățile din teren.
Ministrul a explicat că România aplică deja măsuri precum intervenția în cazuri de urgență, sprijin pentru garduri electrice și monitorizarea științifică a populației de urși: ”Acestea nu sunt suficiente fără un management activ al densității populației, măsură adesea contestată de organizații civice care invocă statutul de specie strict protejată al ursului brun. De aceea, solicităm Comisiei Europene, împreună cu Slovacia, o abordare mai flexibilă, clarificarea aplicării articolului 16 din Directiva Habitate și recunoașterea controlului științific fundamentat al densității populației de urs brun, ca instrument legitim de management, acolo unde starea favorabilă de conservare este menținută. Considerăm necesară trecerea de la derogări individuale la un cadru permanent de management, similar celui prevăzut pentru speciile din Anexa V”, a subliniat Tánczos Barna.
În rândul țărilor care oferă un sprijin puternic solicitărilor formulate de România și Slovacia, se observă o dorință clară de creștere a flexibilității în gestionarea populației de urși. Cehia și Ungaria susțin o gestionare bazată pe date științifice la nivel general, nu doar prin intervenții individuale, în cazul populațiilor care au atins o stare favorabilă de conservare. Finlanda, care consideră actualul articol 16 din Directiva Habitate ca fiind lipsit de suficientă flexibilitate sugerează modificarea anexelor directivei pentru populațiile aflate de mult timp într-o stare favorabilă de conservare.
De asemenea, Slovenia, Austria și Letonia au semnalat intensificarea conflictelor și a pagubelor, pledând pentru metode mai flexibile care combină măsuri letale și non-letale. Estonia și Germania au solicitat, la rândul lor, claritate juridică și flexibilitate, Germania indicând că „siguranța publică” (articolul 16 alineatul (1)(c)) ar putea reprezenta baza legală pentru eliminarea exemplarelor periculoase, propunând totodată elaborarea unui ghid din partea Comisiei.
La rândul său, comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a recunoscut gravitatea situației și disponibilitatea Comisiei de a sprijini România și alte state membre aflate în situații similare. În urma discuțiilor de astăzi, a reieșit că există un sprijin semnificativ pentru clarificarea și extinderea posibilităților de utilizare a derogărilor prevăzute de articolul 16 și pentru deschiderea unei discuții europene similare celei purtate recent în cazul lupului.
Pe agenda reuniunii s-au mai aflat, de asemenea, teme cu impact direct asupra agriculturii europene, între care situația pieței agricole, evaluarea politicii comune în domeniul pescuitului și dezbaterea privind viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027. România susține, în acest context, o politică agricolă comună puternică, echilibrată și bine finanțată, care să păstreze caracterul comun al agriculturii europene, dar să ofere statelor membre mai multă flexibilitate în aplicarea măsurilor, instrumente mai simple și mai eficiente pentru fermieri și soluții adaptate realităților din teren.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua să susțină, în cadrul dialogului european, soluții echilibrate care să răspundă atât obiectivelor de conservare a biodiversității, cât și nevoii de protejare a comunităților rurale, a activităților agricole și a intereselor fermierilor români.
