Asociația HopDocs anunță deschiderea expoziției La Romană, un preview al platformei urbae.ro – prima arhivă românească dedicată memoriei urbane afective. Expoziția este deschisă publicului în perioada 1-14 octombrie 2026 la Bucharest Architecture Forum (BAF), Strada Amzei 13, București, potrivit unui comunicat de presă.
La Romană documentează zona Pieței Romane și cele șase clădiri-pilon care au structurat viața zonei din 1980 până azi: Casata, Grădinița, Nottara, Eva, Studio și Leonida.
“Miza întregului proiect este dublă: cum amprentăm noi spațiile pe care le locuim și cum ne formează ele pe noi. Cum se sedimentează straturile de memorie de-a lungul timpului, cum se imprimă spațiul în memoria noastră colectivă și individuală, și în ce formă continuăm să purtăm cu noi locurile pe care le-am trăit”, spune Ilinca Micu, curatoarea expoziției.
Expoziția nu reconstituie o istorie oficială a Pieței Romane, ci adună perspective diverse și le repune în structura clară a clădirilor și a străzii. Detalii arhitecturale, microistorii, subculturi, sunete, fotografii de arhivă și mărturii personale – toate converg într-o arhivă vie a unui loc care continuă să existe și să se transforme.
Expoziția reunește rezultatele unei cercetări desfășurate pe parcursul mai multor luni.
Cercetarea arhitecturală a celor șase clădiri-pilon este semnată de Andreea Cel Mare, iar cercetarea de istorie urbană și arhitecturală privind evoluția Pieței Romane aparține lui Gruia Bădescu, designer urban și cercetător la Universitatea din Konstanz. “Piața Romană poate fi citită astfel ca un palimpsest al modernităților succesive ale Bucureștiului. Urbanismul bulevardelor de la sfârșitul secolului al XIX-lea, metropola interbelică, orașul socialist și comercializarea post-socialistă coexistă în același spațiu”, a adăugat Gruia.
Paul Breazu semnează cercetarea despre subculturile urbane și comerțul cu casete audio care au animat zona în anii ’90, iar Paula Dunker documentează microistoriile din interiorul clădirilor, cu accent pe blocul Eva, unde a locuit timp de 10 ani.
Oana Iacob cercetează straturile care se suprapun peste clădiri și stradă (reclame, bannere, iluminat stradal, trafic și zgomot) și impactul lor asupra mediului construit de-a lungul deceniilor. Documentarea sonoră este realizată de Dan Adrian Ionescu.
Documentarea fotografică, materialele video observaționale și interviurile audio & video aparțin Andreei Cel Mare, Mălinei Ionescu, Ilincăi Micu și lui Tudor Antoniu.
De asemenea, expoziția include fotografii de arhivă semnate de Norihiro Haruta și Andrei Bîrsan, precum și materiale din arhivele Agerpres și Getty Images.
