Noile modificări ale Legii dării în plată prevăd că deprecierea cursului de schimb cu minimum 20% şi scăderea valorii imobilului cu 50% faţă de momentul cumpărării sunt considerate elemente imprevizibile pentru debitorul care vrea să dea în plată locuinţa. În practică, la Dolj instanţele nu încuviinţează în prea multe cazuri darea în plată, în favoarea consumatorilor. Care sunt motivele?
Legea dării în plată se modifică la circa trei ani de la intrarea ei în vigoare. Deputații din Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților au avizat favorabil, marți, modificările aduse legii dării în plată, ceea ce înseamnă că sunt considerate elemente imprevizibile deprecierea cursului de schimb cu minimum 20%, a valorii imobilului cu 50% faţă de momentul cumpărării şi majorarea gradului de îndatorare din total venituri al clientului, potrivit Hotnews.
Impreviziunea este o modalitate, o procedură prin care debitorii puteau să dea în plată locuinţele, în cazul în care nu îşi mai permiteau plata ratelor bancare. Astfel, creşterea fantastică a cursului de schimb în perioada de criză (în special cursul leu/franc elveţian) putea să fie considerată o chestiune care nu ţinea de debitor, ceva neprevăzut (impreviziune) care apărea în contractul cu banca. Aşadar, cel puţin la nivel teoretic, persoana care nu mai făcea faţă achitării ratelor invoca impreviziunea şi solicita în instanţă darea în plată a locuinţei pentru care nu mai poate să achite ratele.
Actul normativ a apărut în 2016. Ideea generală a actului normativ era aceea ca persoanele fizice care nu mai puteau să achite ratele bancare pentru locuinţele achiziţionate cu credit să poată da în plată casele către bancă şi să fie exonerate de la plata întregului credit. Persoanele care intrau în incapacitatea plăţii ratelor bancare fie din cauza pierderii locului de muncă a unuia dintre soţi, fie din cauza creşterii fantastice a cotaţiei valutei în care se împrumutaseră, peste puterile lor de rambursare, să poată să renunţe la locuinţă, în condiţiile legii.
Care sunt modificările importante aduse legii
Senatorul Daniel Zamfir a adăugat următoarele condiţii pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit: „Este îndeplinită condiţia privind impreviziunea; se consideră întotdeauna că există impreviziune: în cazul devalorizării cu mai mult de 50% faţă de valoarea iniţială evaluată a imobilului cu destinaţia de locuinţă ipotecată; în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depăşit cu cel puţin 20% nivelul cursului din data contractării creditului; în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depăşit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului; în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinaţia de locuinţă; în alte cazuri care relevă un dezechilibru contractual, în sensul art. 4 alin. 3“, se arată în completarea adusă de senator articolului 4 din actuala Lege a dării în plată. De asemenea, impreviziunea nu va mai fi decisă de instanţă.
Cum stau lucrurile în realitate. Legea este greu de aplicat
Încă de la adoptarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată, actul normativ a fost greu de aplicat. Ulterior intrării în vigoare a legii, debitorul trebuia să demonstreze în instanţă impreviziunea. Încă din 2017 persoanele care doreau să dea casa în plată băncii depindeau de decizia judecătorilor, care trebuia să aplice impreviziunea. Avocații spuneau încă de atunci că procesele se complicaseră și erau de durată.
Acum, la circa trei ani de la intrarea în vigoare a legii, procedura este destul de greoaie. Persoanele fizice nu reuşesc să dea în plată locuinţele băncilor, pentru că nu trec de instanţe. Nu există o situaţie statistică prin care să se vadă câte locuinţe au fost date în plată în fiecare judeţ. Un avocat practician din Craiova, care a avut speţe pe Legea dării în plată, spune că în Dolj nu prea sunt cazuri în care instanţa să fi încuviinţat darea în plată.
„Sunt foarte puţine cazuri în care persoanele fizice au dat în plată locuinţele către bănci. Practica este următoarea: consumatorii depun cererea de dare în plată, banca o contestă în instanţă, iar judecătorii admit pe bandă rulantă cererile băncilor. Criza din 2009 a fost un caz de impreviziune, însă cererile oamenilor nu sunt admise în instanţă pe acest motiv. Debitorii trebuie să ajungă într-un grad de sărăcie avansat, de-a dreptul faliţi, pentru a putea să accepte instanţa darea în plată. Instanţele refuză să aplice legea, în opinia mea“, a precizat Carmen Popa, avocat din Craiova.
Referitor la noile modificări aduse recent Legii dării în lată, avocatul craiovean a precizat: „După părerea mea, noile modificări sunt de campanie electorală. Modificările respectă aşteptările oamenilor, însă rămâne de văzut de ce va ţine cont instanţa. La acest moment, cererile consumatorilor nu sunt admise în instanţă“, a spus Carmen Popa.
Când poate da în plată locuinţa o persoană fizică
Legea nr. 77/2016 privind darea în plată prevede la articolul 1, alin. (1) cine poate beneficia de prevederile legii. Adică, „(1) prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor“.
Pentru a putea preda băncii o locuinţă la care nu mai poate face faţă cu plata creditelor, o persoană trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, detaliate la art. 4 din Legea nr. 77/2016.
Astfel, „cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 de euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către BNR în ziua încheierii contractului de credit“.
Creditul trebuie să fi fost „contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau indiferent de scopul pentru care a fost contractat este garantat cu cel puţin un imobil, având destinaţia de locuinţă“.
De asemenea, potrivit actului normativ, consumatorul care beneficiază de darea în plată trebuie „să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea legii“.