Proiectul Legii offshore a fost adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor, forum decizional. Legea „privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore” a trecut cu 170 de voturi „pentru”, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, urmând să fie trimisă spre promulgare.
,,Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore (…) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv, 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/Mwh”, se arată în proiectul de lege.
La 9 iulie,preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a prezentat singur, în fața presei, pe planșe, o variantă nouă a legii, chiar înainte de a fi avizată în comisiile de specialiate, susținând că este mai avantajoasă pentru stat decât cea care a fost promovată de Senat. La scurt timp, Legea offshore a fost aprobată în Camera Deputaților și apoi trimisă la promulgare. Liviu Dragnea susținea că, după o „muncă de luni de zile”, a găsit echilibrul corect „între interesul legitim al României şi cel la fel de legitim al companiilor de a scoate profit”, potrivit Hotnews.
Solicitarea de reexaminare asupra Legii offshore, transmisă de președintele Klaus Iohannis președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu
„Legea
privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor
petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la
perimetre petroliere offshore vizează procedura aplicabilă
autorizării lucrărilor și a lucrărilor la sonde, aspectele
specifice operațiunilor petroliere desfășurate cu privire la
perimetre petroliere offshore, măsuri financiar-fiscale și
comerciale, precum și regimul juridic al contravențiilor și
sancțiunilor aplicabile.
Exploatarea
zăcămintelor de petrol și gaze naturale din perimetrele offshore,
situate în zona economică exclusivă din bazinul Mării Negre, are
o importanță deosebită pentru România, din perspectiva
dezvoltării pieței interne, a contribuției benefice la
prosperitatea economiei și a cetățenilor români, dar și prin
prisma consolidării securității energetice regionale. În acest
sens, la nivel de principiu, este necesar un cadru normativ eficient
și durabil, capabil să asigure o distribuție echitabilă a
beneficiilor între stat și investitori, care să contribuie la
stabilirea unui parteneriat pe termen lung între cele două părți,
precum și la consolidarea încrederii în perspectivele economiei
naţionale.
Pentru
aceste motive, considerăm că legea supusă reexaminării se impune
a fi reanalizată de Parlament din perspectiva stabilității și
predictibilității pe termen lung a cadrului legal aplicabil acestui
sector și pentru evitarea potențialelor efecte negative. Totodată,
apreciem că prevederile legii supuse reexaminării ar trebui să
cuprindă dispoziții clare, lipsite de echivoc și cu perspectivă
durabilă, astfel încât să fie asigurat cadrul necesar dezvoltării
parteneriatului stat-investitori, în sensul asigurării
predictibilității necesare, iar economia românească să
beneficieze pe termen lung de pe urma exploatării resurselor
naturale din perimetrul Mării Negre.
De
asemenea, considerăm că legea trebuie reanalizată și din
perspectiva unei potențiale încălcări a principiului neafectării
veniturilor bugetare. În acest sens, semnalăm că legea supusă
reexaminării prevede că sumele rezultate din redevențe și impozit
asupra veniturilor suplimentare offshore se fac venit la Fondul
special de finanțare a contractelor de parteneriat public – privat
în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanța de
urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public – privat, fără
să fie supuse analizei, în prealabil, alocările alternative ale
veniturilor bugetare preconizate, în conformitate cu prioritățile
de investiții care trebuie să
impulsioneze dezvoltarea economică
şi
socială
a României.
Având
în vedere importanța domeniului reglementat prin legea transmisă
la promulgare, precum și faptul că unele dintre dispozițiile
acesteia nu au făcut obiectul dezbaterii și adoptării în cadrul
primei Camere sesizate, considerăm că Legea privind unele măsuri
necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către
titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere
offshore trebuie adoptată astfel încât să se asigure deplina
respectare a principiului constituţional
al bicameralismului.
Față
de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența
legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea
Legii privind unele măsuri necesare pentru implementarea
operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere
referitoare la perimetre petroliere offshore”,
potrivit sursei citate.