Legislativele din Grecia: Alexis Tsipras și-a recunoscut înfrângerea în competiția cu conservatorul Kyriakos Mitsotakis

Se confirmă verdictul scrutinului european unde partidul conservator (Nea Democratia) condus de Kyriakos Mitsotakis a depășit considerabil partidul stângii radicale. Încă de la primele rezultate ale alegerilor legislative de duminică, Syriza și-a recunoscut o înfrângere «zdrobitoare». În ciuda unor bune rezultate economice, remarcă analiștii politici locali, alegătorii eleni i-au imputat lui Alexis Tsipras schimbarea politică radicală din 2015 când, în condițiile în care Grecia se află în pragul falimentului, el a acceptat programele de austeritate de o severitate fără precedent impuse, de fapt, de creditori și de FMI. Cu impactul dramatic cunoscut de noi toți asupra vieții populației elene.

La 51 de ani, fiul fostului premier Constantin Mitsotakis, frate al Dorei Bakoyannis, fostă primar al Atenei și unchiul noului primar al capitalei, Kyriakos Mitsotakis pare să intre, și el, în clanul familial Mitsotakis de vechi oameni politici eleni implicați istoric în treburile țării. Interesant pentru cei care am cunoscut modul de desfășurare a campaniilor electorale din Grecia, inclusiv ale oamenilor politici din familia Mitsotakis, este faptul că, de data aceasta, Kyriakos a schimbat radical maniera de a aborda alegătorii. El a renunțat la marile mitinguri electorale, privilegiind întâlnirile de mică anvergură, la primăriile din micile orașe elene. A mers în cafenele, mici restaurante din mediul rural unde s-a adresat direct alegătorilor. Apropiați ai săi spun că a dorit să schimbe imaginea de reprezentant al elitei, moștenită de la predecesorii săi din marea dinastie politică Mitsotakis. La fel de interesant este și faptul că alegătorii eleni au uitat pentru moment de responsabilitățile ce revin predecesorilor lui Kyriakos pentru aducerea țării, la sfârșitul anilor 2000, în pragul falimentului. Dar, pe fondul actualei situații a economiei elene, încă departe de a se fi refăcut, alegerile europene, transformate de Alexis Tsipras în vot de încredere în guvernul său, au propulsat Nea Democratia lui Kyriakos Mitsotakis la un nivel de popularitate considerat de analiștii politici ca fiind «istoric». Motiv pentru care Alexis Tsipras a fost nevoit să declanșeze alegeri legislative anticipate. Rezultatul de duminică nu a fost deci o surpriză, el fiind prognozat încă de la alegerile europene din luna mai. «Nu am nicio îndoială că Nea Democratia va obține majoritatea absolută în parlamentul grec», declara la vremea respectivă cunoscutul politolog elen Elias Nikolakopoulos. Nu avea nevoie decât de cel puțin 37% din sufragii, sistemul electoral grec asigurând un bonus de 50 locuri în Parlament partidului care obține cel mai mare număr de voturi. Or, încă de la primele sondaje realizate la ieșirea de la urne, duminică seară, partidul lui Kyriakos Mitsotakis avea deja asigurate 39,7% din voturi, la mare distanță de Syriza, cu doar undeva sub 30%. Înainte de anunțarea rezultatelor definitive, Alexis Tsipras a recunoscut înfrângerea partidului său și a sa personal și și-a felicitat competitorul. Într-o primă alocuțiune de după victorie, viitorul prim-ministru a promis relansarea Greciei după perioada «dureroasă» de criză și de guvernare Tsipras.

Proiectele lui Mitsotakis

Reproșul des evocat de Mitsotakis la adresa lui Tsipras a fost schimbarea radicală a politicii după venirea la putere, schimbare despre care se știe foarte bine cum a avut loc și la ce presiuni a fost supus. I s-a spus că a aplicat memorandumul cu creditorii «în maniera cea mai dură pentru cetățenii greci… El i-a copleșit cu impozite și le-a compromis viitorul, neoperând reformele de care țara avea mare nevoie». Strategia viitorului premier este simplă, cel puțin pe hârtie, de inspirație liberală: oprirea suprataxărilor, aducând impozitele asupra întreprinderilor, în termen de doi ani, de la 28% la 20%, reducerea la jumătate a taxelor asupra dividendelor și cu 30% a impozitelor imobiliare. Obiectivul: atragerea investitorilor străini și stimularea creșterii economice până la 3% sau 4%, față de doar 2% anul trecut. Concomitent, el dorește relansarea reformelor, în primul rând cea a statului, începută în 2014 pe când era ministru al Reformei administrative în guvernul Samaras, și cea a sistemului de pensii, mult prea presant asupra conturilor publice. Dorește să grăbească finalizarea privatizării aeroportului din Atena, blocată prin diverse proceduri începând din 2014.

Mizând pe susținerea masivă în aceste alegeri, Mitsotakis intenționează să ceară creditorilor statului grec, care sunt parteneri europeni, o «ușurare», începând din 2021, a regulilor draconice de rigoare bugetară care continuă să apese țara până în 2023, în ciuda faptului că Grecia a ieșit din programul de asistență încă de vara trecută. Analiști economici eleni nu cred în reușita acestui scenariu. Timpul este prea scurt pentru ca un nou guvern să se bucure de roadele politicii sale. Conturile publice continuă să se degradeze din nou, provocând o nouă criză în relațiile cu Bruxellesul, estimează Aggelos Tsakanikas, de la Centrul de cercetări economice IOBE. Nu există spațiu în acest moment pentru o politică bugetară mai generoasă. Grecii par a fi gata să se lase încă o dată cuceriți de iluzii», a subliniat analistul menționat, citat de trimisul special la Atena al ziarului «Les Echos».

Moștenirea de la Tsipras

Alegerile legislative anticipate, convocate de însuși Alexis Tsipras, sunt, pentru analiști eleni și europeni, un prilej de bilanț al guvernării extrem de complicate a Greciei din ultimii ani, sub Alexis Tsipras și partidul său, Syriza. Moștenirea politică lăsată de acesta, spun comentatori europeni, va fi evaluată la adevărata valoare de istorie. Lui Tsipras, spun ei, i se pot reproșa multe lucruri, în special radicala schimbare de poziție din 2015, când a acceptat (de fapt i s-a impus – n.n.) aplicarea planului creditorilor și al FMI de redresare, contra avizului popular și chiar contra propriilor convingeri. Dar, mai spun comentatorii occidentali, Tsipras nu a abandonat nava, evitând falimentul țării. Tsipras, spun analiști economici citați de «Dernières Nouvelle d’Alsace», și-a schimbat totalmente poziția evocată în campania care l-a adus la guvernare «pentru binele națiunii și, poate, în final, pentru onoarea în politică… Astăzi, nu se poate spune că Grecia a ieșit total din dezastru. Drumul este încă lung până la mai bine și este plin de obstacole, dar elanul există». Creșterea economică a revenit, șomajul a scăzut de la 29% la 19%, deficitul extern este sub control, surplusul bugetar figurează printre cele mai ridicate din Europa și salariul minim a crescut cu 10%. Ceea ce este important, notează analiștii europeni, este că «democrația nu a fost luată de tulburările prin care a trecut Grecia și nu a cedat sirenelor naționaliste care vociferau puternic. Atena a supraviețuit».