Într-un comentariu scris, evident, înainte de desfășurarea ceremoniei de joi seară de la București, ziariștii de la «Les Echos» susțin că «România preia președinția rotativă a Uniunii Europene «într-un climat de tensiune palpabilă… O ambianță nefastă ce se extinde la alte numeroase țări din estul Europei».
Uniunea Europeană, scriu ziariștii de la ziarul mai sus citat, «nu avea nevoie de aşa ceva. Dar, hazardul calendarului instituțional: o Românie în plină incertitudine și în plină confruntare cu Comisia Europeană, a primit joi, pentru șase luni, cheile președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Comisarii europeni s-au deplasat la București – joi și vineri – pentru a consacra transferul președinției, în timpul căreia vor trebui înfruntate importante provocări pentru Uniune». «Între un Brexit care riscă să destabilizeze întregul edificiu european, un scrutin european în luna mai care ar putea vedea partidele eurosceptice compromiţând proiectul european, o negociere agitată asupra viitorului bugetului european și câteva dosare importante de încheiat înaintea terminării mandatului (uniunea piețelor de capital, piața digitală), relevă «Les Echos», agenda este excepțional de încărcată. La toate astea se adaugă chestiunea migrației, în continuare explozivă și instrumentată politic».
A scăpat de sancțiuni
Va fi oare România la înălțimea misiunii?, întreabă ziariștii publicației citate. Un diplomat dă asigurări că «echipele bruxelleze ale României sunt totalmente la nivelul cerut». Cu toate acestea, subliniază autorii comentariului, în statul român «domnește divizarea, cu un președinte de dreapta și un guvern social-democrat suspectat că operează reforme având drept ţel să permită membrilor săi să scape de sancțiunile pentru corupție». Însuși Jean-Claude Juncker, reamintesc autorii, într-o recentă acuzație extrem de dură, exprimându-și îndoiala privind pregătirea României pentru președinția Consiliului UE, afirmă că «guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările membre ale UE»…În ce-l privește pe omul forte al social-democraților români, Liviu Dragnea, condamnat deja pentru fraudă electorală, acesta a atacat Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE, sperând să repună în cauză un raport al Oficiului european pentru lupta anti-fraudă în care este acuzat de deturnare masivă de fonduri europene.
Paralizie politică
Înmulţirea țărilor cu probleme din Estul Uniunii Europene, constată ziariștii de la «Les Echos», începe să facă delicată coabitarea, mai ales când conducătorii lor reprezintă politic și juridic Europa în străinătate și participă la negocieri cu terțe țări. România, susțin comentatorii citați, «pare să dorească să se inspire de la vecinii săi unguri și polonezi care în ultimii ani și-au sporit loviturile la adresa independenței puterii judiciare și atacă organele anti-corupție». Polonia face obiectul unei proceduri prevăzute de articolul 7 al Tratatului european pentru violarea Statului de drept și se află în colimatorul Bruxellesului, alături de Ungaria, în refuzul de a nu accepta refugiați, demonstrând în acest fel că respinge valorile umaniste europene. «Este o situație inedită încă de la începutul construcției europene și aceste refuzuri repetate poartă în germene riscul unei paralizii politice a UE…Fapt nou de câteva luni, aceste guverne ce nu țin cont de regulile democratice sunt sfidate de propriile lor opinii publice. În Polonia iarna trecută, în România în cursul verii trecute, în Ungaria foarte recent. Situație la care poate reflectează conducătorii acestor state atunci când se lansează în campania pentru alegerile europene…», avertizează jurnaliștii de la «Les Echos».
