Curierul național (corespondență a trimisului special la Sibiu al ziarului «Les Echos» , Gabriel Gresillon – traducere integrală).
«Summitul informal de joi, de la Sibiu, a fost un prilej pentru liderii europeni de a se reuni, evitând însă subiecte care pot supăra. Dar se conturează deja o confruntare în chestiunea numirilor în posturile-cheie ale instituțiilor europene. Este adevărat, europenii au făcut joi, la Sibiu, totul pentru păstrarea aparenței unei unități și a solidarității lor. Unitatea, cu prețul vacuităţii. Europenii și-au fixat drept obiectiv depășirea clivajelor, pentru a afișa la summitul informal de joi din România un front unit. Și au reușit acest lucru, în micul oraș Sibiu, publicând o declarație plină de bune intenții, pe care chiar diplomați de prim-plan nu au ezitat să o recepționeze cu o formă de ironie. În zece puncte, liderii celor 27 – fără Regatul Unit – s-au angajat, la grămadă, să apere Europa, unitatea ei, modul ei de viață, democrația și statul de drept și să protejeze generațiile următoare. Ei promit să-și concentreze acţiunile asupra subiectelor cele mai importante, respectând principiile de «justiţie» și făcând din blocul lor (Uniunea Europeană – nn) un lider mondial responsabil.
«Bătălie instituțională»
Cu câteva săptămâni înaintea unor alegeri europene amenințate de votul contestatar și de absenteism, nu era momentul etalării divergențelor. Nici Brexit, nici zona euro, nici migrația, nici politica comercială sau industrială – tot ce putea supăra a fost evitat. Ceea ce, însă, nu a împiedicat liderii europeni să facă deja campanie. Emmanuel Macron și-a apărat îndelung proiectul propriu, pozând în liderul cel mai ambițios în planul climatic. Ungurul Viktor Orban a chemat la alegerea unor lideri ce se opun imigrației, pentru protejarea «viitorului copiilor noștri». Dar, disensiunea cea mai palpabilă, la Sibiu, a fost de natură instituțională, întrucât desemnarea succesorului lui Jean-Claude Juncker animă spiritele. Ea ar putea deveni teatrul unei mari confruntări între Parlamentul European și Consiliul Europei – instituţie care reunește șefii de stat și de guvern. Primul ține la menținerea principiului impus de PE în 2014, conform căruia președintele Comisiei devine capul listei partidului european capabil să reunească o coaliție în Parlament. Acest principiu așa-numit al «Spitzenkandidat» nu convine deloc Consiliului European: tratatele îl obligă însă să țină cont de rezultatul alegerilor la desemnarea succesorului lui Jean-Claude Juncker.
«Limitarea democrației»?
Joi, Emmanuel Macron, dar și Xavier Bettel, premierul luxemburghez, precum și Dalia Grybauskaite, președinta Lituaniei, nu au făcut un secret din poziția lor opusă mecanismului «spitzenkandidat». În același timp, Antonio Tajani, italianul care deține în prezent președinția PE, avertiza că o respingere a mecanismului respectiv ar fi o «tentativă de limitare a libertății democratice». În centrul controversei figurează germanul Manfred Weber, candidat al conservatorilor europeni ai PPE, susținut de Angela Merkel. El poate pretinde acest post, conform mecanismului cunoscut, dar unii lideri europeni, între care președintele Franței, nu doresc să-l vadă în această funcție (pe Weber – nn). Întrebat în legătură cu candidatura acestui om politic bavarez, Emmanuel Macron a fost clar joi seară: «Eu nu mă simt absolut deloc legat de sistemul «spitzenkandidat», criticând un mecanism în care «bucătăria» partidelor europene este impusă cetățenilor. O singură certitudine: șefii de stat și de guvern se vor reuni la 28 mai, imediat după scrutinul european, pentru a încerca să pună bazele unui compromis având în vedere noul raport de forțe din Parlamentul European».
