Liderii lumii se reunesc la New York în această săptămână pe fondul celui mai grav conflict de la cel de-al doilea război mondial. Cea de a 77-a Adunare Generală ONU are loc după doi ani de reuniuni virtuale, pe fondul unor grave provocări care pun la încercare omenirea, probabil ca niciodată înainte. Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a dezlănţuit o criză alimentară globală şi a divizat marile puteri într-un mod nemaiîntâlnit de la războiul rece încoace. În conferinţa sa de presă din ajunul deschiderii summitului țărilor membre ale ONU, angajate deja de săptămâna trecută în dezbaterile normale ale Adunării Generale a Naţiunilor Unite, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că divizările strategice cu Occidentul pe de o parte, Rusia şi China de cealaltă parte „paralizează răspunsul global la provocările dramatice pe care le avem în faţă”. ”Suntem loviţi de haosul climatic, înfricoşaţi de ură, loviţi de sărăcie, foamete şi inegalitate”, a spus Guterres. Conflictele şi revoltele continuă să facă ravagii. Războiul din Ucraina distruge ţara şi lovește grav economia globală. În ciuda extraordinarei iniţiative a Mării Negre şi a acordului pentru care facem totul ca să îl transformăm în realitate, respectiv de a repune cerealele pe pieţe, există anul acesta un risc real al foametei. Foametea globală a început să crească înaintea pandemiei şi nu a încetat de atunci, iar criza îi loveşte cel mai dur pe cei mai săraci, pe comunităţile cele mai sărace, cu efecte dramatice.
Actuala Adunare Generală a Naţiunilor Unite are loc într-un moment de mare pericol, a mai subliniat Antonio Guterres. În ciuda obiecţiilor Rusiei şi ale unor aliaţi ai săi, Adunarea Generală ONU a votat vinerea trecută majoritar pentru a se permite preşedintelui Volodimir Zelenski să-şi prezinte virtual discursul din cauza situației din țara sa «ce-i reclamă îndeplinirea îndatoririlor sale de apărare naţională şi securitate”.
De precizat că lucrările Adunării Generale au început la 12 septembrie, dar summit-ul începe miercuri dimineaţă, întrucât mulţi lideri mondiali au participat la funeraliile reginei Elisabeta a II-a. Aproape 150 de preşedinţi, prim-miniştri şi monarhi se află pe lista vorbitorilor, un număr foarte mare, care reflectă importanţa sesiunii anuale, nu numai pentru expunerea viziunii asupra lumii a fiecărei ţări, ci şi pentru întâlnirile bilaterale şi de grup.
