Se impune o precizare, impusă de informațiile transmise de agențiile de presă după primul anunț făcut de Abdelaziz Bouteflika: El a renunțat la alegerile prezidențiale stabilite pentru 18 aprilie, amânându-le practic sine die, dar nu a afirmat expres că renunţă, în principiu, la candidatura pentru un nou mandat de președinte. Apare evident faptul că dorește să rămână la putere în anul 2019.
În fața uriașei mobilizări declanșate de algerieni nu doar în capitala țării, ci în toate orașele algeriene, Abdelaziz Bouteflika s-a văzut obligat să anunțe amânarea alegerilor prezidențiale din 18 aprilie și să afirme că nu va mai candida. O victorie doar aparentă pentru opoziție dar, spun analiști locali citați de agențiile de presă, poate ascunde și o manevră a regimului pentru a se salva.
Manevră
De fapt, în condițiile în care manifestanții reclamă plecarea sa imediată de la conducerea țării, Bouteflika, prin propunerea pe care o face, va rămâne la putere până la organizarea viitorului scrutin prezidențial, respectiv câteva luni, sau chiar până la sfârșitul acestui an. Ori, condițiile juridice prevăzute de Constituția țării care permit șefului statului să amâne unilateral alegerile par a nu fi îndeplinite în totalitate. Articolul 107 din Constituție prevede o astfel de amânare numai în cazul unei amenințări grave la adresa instituțiilor, care impune instituirea stării excepționale. Președinția algeriană a anunțat însă că o nouă Constituție, aprobată de o Conferință națională, urmează a fi supusă unui referendum. Lucrurile se complică însă dacă se are în vedere modul în care au evoluat amploarea mișcării de protest și diversificarea revendicărilor. În mod cert, spun corespondenți ai presei franceze, manifestanții au obținut câștig de cauză în privința primei lor revendicări, exprimată începând din 22 februarie, constând în dezaprobarea unei a cincea candidaturi la președinție a lui Abdelaziz Bouteflika. De atunci însă, manifestanții au formulat o a doua revendicare exprimată prin lozincile, apelurile la plecarea întregului regim actual profund corupt din Algeria.
Anunțarea unui nou guvern
În scrisoarea adresată algerienilor, Bouteflika a anunțat formarea în zilele următoare a unui nou guvern care să instituie calmul în țară și să lanseze dezbaterile privind elaborarea unei noi Constituții. Luni seară, canalul de televiziune Ennahar a anunțat demisia premierului Ahmed Ouyahia. Acum este așteptată plecarea și a ministrului de Interne, Noureddine Bedoui. Confuzia și suspiciunile devin și mai pronunțate după ce președintele, invizibil de la revenirea sa din Elveția, unde vreme de două săptămâni a fost supus unui tratament medical, a pretins în scrisoarea adresată algerienilor că nu a avut niciodată intenția să candideze pentru a cincea oară la președinție, deși informații oficiale au anunțat prezentarea, prin intermediari, a candidaturii sale. Rămâne de văzut, subliniază comentatorul specializat în chestiunile algeriene al ziarului «Les Echos», dacă regimul, «constituit din clanuri opace grupate în jurul armatei, al serviciilor de informații, al cercurilor de afaceri conectate politic și al partidului la puetre, FLN, va rămâne până la urmă sudat». Unii observatori apreciază că o declarație făcută duminică seară de şeful Statului Major al armatei, generalul Ahmed Gaid Salah – potrivit căruia armata «împărtășește aceleași valori și principii» și «este în acord profund cu poporul algerian» – poate anunța intenția armatei de a retrage sprijinul pentru Bouteflika.
Următoarele zile – decisive pentru stabilitatea Algeriei
Nu există – spun corespondenți de presă aflați la Alger – certitudinea că mișcarea de protest față de Bouteflika și, mai nou, față de regimul din Algeria în general, se va opri. Justiția s-a alăturat luni mișcării contestatare. Magistrați și grefieri s-au alăturat, în mai multe orașe ale țării, la acțiuni așa numite «sit-in» ale avocaților, ceea ce este o premieră în istoria țării. Toate barourile din Algeria au declarat o grevă de 48 de ore.
